TehnoȘtiri

EXISTENȚA DIAMANTELOR PE PLANETA MERCUR

(c)

„Este posibil ca impacturile meteoriților cu suprafața planetei Mercur să fi transformat o mare parte din crusta acesteia în pietre prețioase”, a declarat Kevin Cannon în cadrul Conferinței de Știință Lunară și Planetară din The Woodlands, Texas, care a avut loc în data de 10 martie 2022. Simulările sale pe computer arată că astfel de impacturi ar fi putut transforma aproximativ o treime din scoarța planetei într-un depozit uriaș de diamante.

Diamantele sunt create la presiuni și temperaturi imense. Pe Pământ, pietrele prețioase cristalizează adânc în subteran (la adâncimi de cel puțin 150 de kilometri) și ajung la suprafață în timpul erupțiilor vulcanice. Totuși, în cadrul studiilor asupra meteoriților se sugerează că diamantele se pot forma și în timpul impacturilor corpurilor cerești.

„În timpul acestor impacturi se creează presiuni și temperaturi foarte ridicate, care pot transforma carbonul în diamant”, a declarat Cannon, care este cercetător planetar în cadrul Colorado School of Mines din Golden.

Având în minte această teorie Cannon a analizat cea mai apropiată planetă de Soare. Analizele suprafeței planetei și experimentele cu rocă topită sugerează că scoarța acesteia poate conține fragmente dintr-un înveliș de grafit. „Este posibil ca în timpul formării planetei Mercur să fi existat un ocean de magmă, iar acel grafit a cristalizat din magma respectivă”, a declarat Cannon.

În prezent, suprafața lui Mercur conține foarte multe cratere, care sunt dovada unei istorii bogate în ceea ce privește impacturile. „O mare parte din presupusa crustă de grafit a interacționat cu aceste impacturi și s-a transformat în diamant”, a adăugat Cannon.

Pentru a testa această teorie, Cannon a folosit o serie de computere pentru a simula 4,5 miliarde de ani de impacturi cu o astfel de crustă de grafit. Descoperirile arată că, dacă pe Mercur ar fi existat un strat de grafit cu o grosime de 300 m, impacturile ar fi generat 16 cvadrilioane de tone de diamante, adică o cantitate de aproximativ 16 ori mai mare decât rezervele estimate de pe Pământ.

„Nu există nici un motiv pentru care am putea să ne îndoim de faptul că diamantele ar putea fi produse în acest fel. Totuși, este posibil ca unele dintre pietrele prețioase să fi fost distruse de impacturile ulterioare”, a declarat Simone Marchi, un cercetător planetar în cadrul Southwest Research Institute din Boulder, Colorado, care nu a fost implicat în cercetare.

Cannon este de acord cu privire la distrugerea diamantelor. Totuși, el este de părere că pierderile ar fi fost „foarte limitate”, deoarece punctul de topire al diamantului depășește 4000°C. „Pentru a rafina dimensiunea potențială a rezervelor de diamante actuale de pe Mercur, simulările viitoare vor include retopirea apărută în urma impactului”, a adăugat acesta.

Cercetătorii ar putea confirma această teorie în anul 2025, adică atunci când misiunea BepiColombo va ajunge pe Mercur. „Diamantele reflectă o lungime de undă caracteristică luminii infraroșii, care ar putea fi detectată”, a declarat Cannon.