Pe Pluto există o serie de vulcani uriași de gheață care ar putea fi încă activi. În urma unei analize cuprinzătoare a datelor colectate de sonda spațială New Horizons a NASA, care a zburat pe lângă Pluto în anul 2015, s-a descoperit faptul că o suprafață mare a planetei (cel puțin 180.000 de kilometri pătrați) este formată din gheață care s-a infiltrat din subteran relativ recent printr-un fenomen denumit criovulcanism.
Această zonă, care înconjoară doi munți denumiți Wright Mons și Piccard Mons, este alcătuită dintr-un strat de gheață ondulată, care pare să se găsească doar pe Pluto. „Nu am mai întâlnit nicăieri în sistemul nostru solar asemenea formațiuni”, a declarat Kelsi Singer din cadrul Institutului de Cercetare Southwest din Colorado.
Singer și colegii ei au examinat imagini, date cu privire la compoziția chimică și hărți topografice ale zonei pentru a determina modul în care acest teren unic s-a format. Ei au descoperit faptul că aceasta a fost creată printr-un proces care poartă numele de criovulcanism efuziv. Acesta presupune infiltrarea din subteran a unei gheți lichide sau relativ moale și formarea treptată a munților uriași și a movilelor suprapuse. În timp ce Wright Mons și Piccard Mons par a fi criovulcani cel puțin la fel de mari ca cei mai mari vulcani activi de pe Pământ, nu există nicio dovadă de erupție vulcanică explozivă, ci doar o infiltrație lentă și efuzivă.
Aspectul suprapus al movilelor indică faptul că, de-a lungul timpului, au existat mai multe episoade de vulcanism, iar lipsa craterelor de impact sugerează că acest lucru s-a întâmplat relativ recent. „Este probabil ca aceste formațiuni să fi apărut în ultimele două sute de milioane de ani. Totuși, nu suntem siguri dacă procesul este încă în desfășurare”, a declarat Singer.
Acest peisaj vulcanic înseamnă că respectivii criovulcani ar fi trebuit să expulzeze peste 1000 de kilometri cubi de gheață în zonă. Această cantitate de criovulcanism ar necesita ca nucleul lui Pluto să fie mai fierbinte decât se așteptau cercetătorii. „Nu înțelegem prea bine modul în care aceste corpuri mai mici ale sistemului solar pot avea o geologie activă”, a declarat Singer.