Cercetătorii au utilizat inteligența artificială pentru a analiza mii de rapoarte scrise despre experiențe personale cu drogurile psihoactive cu scopul de a obține o mai bună înțelegere a efectelor subiective ale acestora și a modului în care substanțele afectează creierul.
În prezent, drogurile psihedelice precum LSD, ketamina și psilocibina (compusul activ din ciupercile magice) sunt studiate pentru utilizarea acestora sub formă de tratamente împotriva unor afecțiuni, inclusiv depresia, dependența și tulburarea de stres post-traumatic. Efectele pe care aceste substanțe le induc și care pot fi importante în cadrul anumitor tratamente, sunt foarte variabile și pot include halucinații vizuale și auditive, un sentiment de sine alterat și o percepție distorsionată a timpului.
Danilo Bzdok și colegii acestuia din cadrul Universității McGill din Montreal, Canada, au folosit un algoritm de recunoaștere a modelelor pentru a cerceta 6850 de relatări ale experiențelor prezentate pe site-ul web Erowid, care implică 27 de droguri diferite.
Ei au legat cuvintele folosite pentru a descrie fiecare drog, precum „euforie”, „greață” sau „vizual”, cu oricare dintre cei 40 de receptori din creier, despre care se știe că interacționează cu substanța și au mapat efectele acestora pe zone ale creierul unde acești receptori sunt cei mai activi.
Cercetătorii speră că munca lor va ajuta la identificarea substanțelor care pot induce efecte subiective speciale și la oferirea unui cadru pentru dezvoltarea de noi tratamente bazate pe droguri psihedelice,
Daniel Barron din cadrul Brigham and Women’s Hospital din Boston, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că, deși acest instrument nu este încă pregătit pentru utilizare clinică, el este unul cu mult potențial. „Ideea de bază este că, dacă putem determina o relație previzibilă între un anumit drog și o funcție a creierului, atunci am putea aplica acest lucru în cadrul unor tratamente. Istoria culturală sugerează că aceste droguri psihoactive ar putea avea aplicații în medicină. Totuși, orice aplicație clinică va necesita ca medicamentul potrivit să fie prescris în doza potrivită pacientului potrivit, la momentul potrivit”, a adăugat acesta.