În ultimul deceniu, zona de vest a Statelor Unite, afectată de co-apariția, la un nivel neobișnuit de mare, a două substanțe poluante, produse în urma incendiilor de vegetație, s-a dublat în suprafață, expunând milioane de oameni la aer contaminat.
În ultimii 5 ani, California și alte state vestice au înregistrat incendii forestiere majore, care s-au soldat cu pierderi de vieți, proprietăți distruse și evacuări forțate. În prezent, există dovezi ale faptului că efectele incendiilor se pot manifesta pe distanțe mult mai mari decât imediata vecinătate a acestora.
După ce au experimentat personal o creștere a fumului în ultimii ani, Daniel Swain și colegii săi din cadrul Universității din California, Los Angeles, au explorat rolul pe care îl joacă incendiile de vegetație.
Două tipuri de poluare a aerului, și anume particule minuscule denumite PM2,5 și ozonul, sunt corelate cu problemele legate de sănătatea umană, dar tind să atingă o valoare maximă în perioade diferite ale anului. Totuși, dacă există un nivel semnificativ de activitate a incendiilor de vegetație, care, în vestul SUA, pot avea loc între lunile iulie și septembrie, este posibil să se observe vârfuri simultane ale celor doi poluanți. Cercetătorii sunt de părere că o astfel de apariție concomitentă are un impact mult mai grav asupra sănătății decât oricare dintre poluanți luați în mod individual.
Swain și colegii săi au analizat o zonă din vestul SUA, care se întindea din Washington și până la California și care se extindea până la est până în Montana și New Mexico. Aceștia au împărțit zona în pătrate cu latura de 111 kilometri. Folosind datele pe care le colectaseră anterior, completate de noi date satelit, ei au căutat ceea ce ei numesc extreme atât în nivelurile de PM2,5, cât și de ozon între anii 2001 și 2020.
Pe parcursul perioadei de studiu de 20 de ani, numărul de pătrate care s-a confruntat cu co-apariția celor doi poluanți s-a dublat, de la 18,9% la 44,6%. Cele mai mari zone afectate au fost observate în perioadele de vară calde și uscate, în care apar un număr mai mare de incendii: 2015, 2017, 2018 și 2020. „Este o creștere foarte mare într-o perioadă scurtă de timp”, a declarat Swain.
De asemenea, a crescut și numărul persoanelor afectate. Într-o singură zi, mai exact în data de 21 august 2020, aproximativ 46 de milioane de oameni au fost expuși la niveluri record ale ambilor poluanți.
„Este o criză de sănătate publică, în sensul că probabilitatea de vătămare directă a unui individ este oarecum scăzută, dar daunele cumulate aduse milioanelor și milioanelor de oameni care sunt expuși în mod repetat este foarte mare”, a adăugat Swain.
În urma atât a studiului, cât și a altor cercetări anterioare, s-a sugerat faptul că o sporire a zonelor atmosferice de înaltă presiune conduce atât la declanșarea incendiilor, cât și la exacerbarea impactului poluării aerului prin blocarea elementelor nocive în acea zonă.
Swain a declarat faptul că lucrarea confirmă gravitatea efectelor incendiilor asupra sănătății umane. „Majoritatea oamenilor expuși la aceste episoade periculoase de poluare a aerului nu trăiesc în zone care sunt direct amenințate de flăcări. Oamenii care sunt „feriți” de incendii nu sunt feriți de efectele poluării aerului, chiar dacă trăiesc în regiuni aflate sute de kilometri distanță”, a adăugat acesta.