În anul 2015, Aadeel Akhtar, membru în cadrul Institutului Inginerilor Electroniști și Electrotehniști (IEEE), a fondat compania Psyonic. În cadrul acesteia se proiectează și construiesc membre artificiale accesibile și de ultimă tehnologie. În luna septembrie 2021, startup-ul, cu sediul în Champaign, a lansat primul său produs, denumit „Ability Hand”. Acesta este cea mai rapidă mână bionică de pe piață și singura care prezintă un răspuns tactil.
Proteza folosește senzori de presiune, care imită senzația de atingere prin crearea unor vibrații. Aceasta funcționează aproape ca o mână obișnuită. Toate cele cinci degete ale protezei se pot întinde și extinde. În plus, aceasta prezintă 32 tipuri de prindere a obiectelor.
„Pentru noi, cel mai important lucru este să le oferim oamenilor o proteză funcțională și rezistentă, care să le permită să facă lucruri pe care nu credeau că le vor mai putea face vreodată”, a declarat Akhtar.
„Ability Hand” este disponibilă în Statele Unite pentru pacienți cu vârste mai mari de 13 ani.
Datorită faptului că acesta a vrut inițial să profeseze ca medic, Akhtar a obținut o diplomă de licență în biologie în anul 2007 în cadrul Universității Loyola din Chicago. Totuși, datorită unui curs de informatică, acesta și-a schimbat alegerea de carieră, devenind inginer.
„Mi-a plăcut tot ce ține de inginerie, programare și de construirea lucrurilor. Am vrut să găsesc o modalitate de a-mi combina interesele atât din inginerie, cât și din medicină”, a mărturisit acesta.
Aadeel Akhtar a obținut o diplomă de master în informatică în anul 2008, tot în cadrul Universității Loyola. Doi ani mai târziu, acesta a fost acceptat în Programul „Medical Scholars” din cadrul Universității Illinois din Urbana-Champaign. Programul permitea studenților să realizeze un masterat și un doctorat în același timp. Deși Akhtar a obținut o diplomă suplimentară de master în inginerie electrică și informatică și un doctorat în neuroștiință în anul 2016, acesta nu și-a finalizat studiile în medicină. În cadrul cercetărilor sale din timpul doctoratului, acesta s-a concentrat pe dezvoltarea protezei „Ability Hand”.
În anul 2014, împreună cu o altă studentă, Mary Nguyen, aceasta a încheiat un parteneriat cu organizația non-profit, denumită Range of Motion Project. Organizația oferă proteze oamenilor din întreaga lume, care nu-și permit achiziția uneia. Akhtar și Nguyen au zburat în orașul Quito din Ecuador, pentru a-și testa produsul pe Juan Suquillo, un pacient care și-a pierdut mâna stângă în timpul unui război de frontieră, care a avut loc între Ecuador și Peru în anul 1979.
Folosind prototipul, Suquillo a reușit să-și atingă degetul mare de cel arătător pentru prima dată în 35 de ani. După acest feedback, Akhtar a mărturisit faptul că a vrut ca „toată lumea să se simtă precum Juan atunci când utilizează mâna protetică”.
La scurt timp după ce s-a întors din această călătorie, Akhtar a fondat compania Psyonic. Startup-ul Psyonic a câștigat locul întâi la competiția „Cozad New Venture Challenge” din cadrul Universității din Illinois și i-a fost acordat un premiu în valoare de 10.000 de dolari și sfaturi despre conducerea unei companii. Pe lângă finanțare, în anul 2015, startup-ul a mai primit un premiu în valoare de 15.000 de dolari pentru inovație din partea companiei Samsung. Din acel moment, Psyonic a primit finanțare din cadrul University of Illinois Technology Entrepreneur Center, iVenture Accelerator și US National Science Foundation.
În prezent, startup-ul are 23 de angajați, care includ ingineri, experți în sănătate publică, asistenți sociali și medici.
Mâna artificială are o masă de 500 de grame, adică aproximativ cât o mână a unui adult obișnuit. Majoritatea mâinilor protetice cântăresc cu aproximativ 20% mai mult. „Ability Hand” conține șase motoare plasate într-o carcasă din fibră de carbon. Proteza are degete fabricate din silicon, un pachet de baterii și senzori musculari, plasați pe membrul rezidual al pacientului.
„Ability Hand” se conectează prin Bluetooth la o aplicație pentru smartphone, care oferă utilizatorilor un alt mod de a configura și controla mișcările mâinii. Software-ul este actualizat automat prin intermediul aplicației iar bateria sa se încarcă în decurs de o oră.
Pentru a oferi pacienților un simț tactil, „Ability Hand” este dotată cu senzori de presiune pe degetul arătător, cel mic și cel mare. Atunci când un pacient atinge un element, acesta va simți pe piele vibrații care imită senzația de atingere. Proteza folosește aceste vibrații pentru a alerta utilizatorul atunci când atinge un obiect, dar și pentru a semnala forța cu care îl strânge și când trebuie să elibereze obiectul.
Akhtar a afirmat faptul că motivul pentru care majoritatea membrelor protetice se rup, este pentru că acestea sunt fabricate din materiale rigide, precum plastic, lemn sau metal, care nu se pot îndoi atunci când lovesc o suprafață dură. Pentru a confecționa degetele, compania Psyonic folosește cauciuc și silicon, care sunt materiale flexibile și rezistente la o forță mare. În plus, „Ability Hand” este rezistentă la apă.
„Ne dorim să îmbunătățim cât mai mult calitatea vieții persoanelor care și-au pierdut unul sau mai multe membre. Efectul pe care „Ability Hand” l-a avut deja asupra oamenilor într-un interval de timp atât de scurt ne motivează să continuăm”, a adăugat Akhtar.
În prezent, cercetătorii companiei Psyonic și partenerii săi analizează diverse metode de îmbunătățire a mâinii artificiale. Akhtar a menționat faptul că unii dintre parteneri, inclusiv Ryan AbilityLab din Chicago și Universitatea din Pittsburgh, dezvoltă implanturi cerebrale și de măduvă spinală, care ar putea ajuta pacienții să controleze proteza. Implanturile ar putea stimula zonele creierului care controlează aportul senzorial. Atunci când un pacient atinge degetele protezei, implanturile ar putea trimite un semnal către creier, care ar putea face pacientul să simtă presiunea.