TehnoȘtiri

IBM A DEZVOLTAT CEL MAI MARE COMPUTER CUANTIC DIN ISTORIE

Reprezentanții companiei IBM susțin faptul că au creat cel mai mare calculator cuantic superconductor din lume, depășind dimensiunea mașinilor de ultimă generație, produse de compania Google și de un grup de cercetători din cadrul unei universități din China. Deși dispozitivele anterioare foloseau până la 60 de qubiți superconductori, noul procesor Eagle, produs de către IBM, are în componența sa 127 de qubiți.

Diverse abordări pentru crearea unui computer cuantic practic sunt studiate de echipe din întreaga lume. Acestea includ inclusiv utilizarea de superconductori și fotoni „interconectați”.

În anul 2019, reprezentații companiei Google au anunțat faptul că procesorul Sycamore, care este bazat pe aceeași arhitectură superconductoare cu care lucrează și IBM, a obținut supremația cuantică. Acest termen se referă la punctul în care calculatoarele cuantice pot rezolva o problemă imposibilă pentru calculatoarele clasice. Deși, la acel moment, procesorul Sycamore avea în componență 54 qubiți, acesta a fost depășit de un procesor superconductor cu 56 și apoi 60 de qubiți, denumit Zuchongzhi și realizat în cadrul  Universității de Știință și Tehnologie din Hefei, China.

În prezent, procesorul Eagle, care are în componența sa 127 de qubiți, este cel mai mare și și cel mai puternic computer cuantic superconductor. Din punct de vedere al capacității de calcul, fiecare qubit suplimentar reprezintă un pas semnificativ înainte: spre deosebire de calculatoarele clasice, un qubit suplimentar dublează puterea potențială a unui procesor cuantic.

Deși compania canadiană D-Wave Systems a vândut, timp de câțiva ani, dispozitive care erau alcătuite din mii de qubiți, acestea erau considerate a fi mașini foarte specifice. Aceste dispozitive sunt adaptate la un anumit algoritm denumit recoacere cuantică și nu pot fi considerate computere cuantice complet programabile. În ultimii ani, cele mai mari progrese în domeniul calculului cuantic s-au concentrat pe qubiți superconductori, care sunt una dintre principalele tehnologii pe care Google, USTC și IBM le susțin.

Bob Sutor din cadrul IBM susține faptul că bariera de 100 de qubiți este mai mult psihologică decât fizică, iar acest lucru arată faptul că tehnologia poate evolua. „Cu ajutorul procesorului Eagle, am demonstrat că putem scala și că putem începe să generăm suficienți qubiți pentru a avea capacitatea de calcul necesară rezolvării unor probleme interesante. Acest lucru reprezintă o piatră de temelie pentru viitoarele sisteme”, a declarat acesta.

Cu toate acestea, compararea puterii cipului realizat de către IBM cu procesoarele anterioare este dificilă. Atât compania Google, cât și USTC au folosit un test comun pentru a evalua astfel de cipuri. Acest test a fost utilizat pentru simularea unui circuit cuantic și eșantionarea unor numere aleatorii produse de către sistem. Oficialii din cadrul IBM susțin faptul că au creat un procesor mai programabil și mai adaptabil. Cu toate acestea, pentru moment nu a publicată o lucrare academică pentru a stabili performanța sau abilitățile acestuia.

Peter Leek din cadrul Universității din Oxford a afirmat faptul că evaluarea performanței doar în funcție de numărul de qubiți este tentată, dar că există și alte măsurători care trebuie cercetate și că nici una dintre acestea nu a fost încă realizată pentru procesorul Eagle. „Este bine că aceștia au reușit să producă un cip dotat cu un număr mai mare de qubiți, dar, în cele din urmă, aceștia sunt utili doar atunci când procesorul funcționează foarte bine”, a adăugat Leek

Scott Aaronson din cadrul Universității Texas din Austin are rețineri similare cu privire la importanța noului procesor în acest stadiu, declarând faptul că este nevoie de mai multe informații. „Sper că informațiile vor apărea în curând”, a relatat acesta.

Reprezentații companiei IBM au declarat faptul că speră ca în anul 2022 să producă un procesor cu 400 de qubiți , iar în anul 2023 să treacă de bariera de 1000 de qubiți, dezvoltând un procesor ce va avea numele de Condor. În acel moment, cercetătorii se așteaptă să se ajungă la o limită de extindere, care necesită crearea de computere cuantice folosind rețele ale acestor procesoare realizate prin legături de fibră optică.