Roverul Perseverance al companiei NASA a efectuat unele dintre cele mai detaliate măsurători ale rocilor de pe Marte, oferind perspective asupra lacului care a umplut cândva craterul Jezero.
Atunci când roverul a ajuns pe Marte, cercetătorii au fost imediat intrigați de aflorimentele stratificate din apropierea locului său de amartizare, adică în craterul Jezero. Instrumentul radar de la bordul roverului Perseverance a făcut posibilă măsurarea straturilor de rocă de sub roțile sale în timp ce acesta traversa suprafața marțiană, arătându-se faptul că aflorimentele se extindeau sub pământ.
Aceste noi descoperiri au fost prezentate de membrii echipei misiunii în cadrul unei reuniuni a Uniunii Geofizice Americane din New Orleans, Louisiana, care a avut loc în data de 15 decembrie. „Putem observa faptul că aceste straturi se extind în subsol, sub baza craterului. După analizarea acestor straturi s-a demonstrat faptul că ele alcătuiesc cele mai vechi roci din crater”, a declarat Briony Horgan din cadrul Universității Purdue din Indiana.
Totuși, atunci când roverul a efectuat măsurători mai detaliate (răzuind suprafața rocilor și analizând îndeaproape compozițiile acestora), rezultatele i-au surprins pe cercetători. „Aceste roci, despre care credeam inițial că ar putea fi roci sedimentare, sunt, de fapt, roci magmatice, dar nu numai”, a declarat Kelsey Moore din cadrul Institutului de Tehnologie din California (Caltech).
În urma analizei compoziției chimice a rocilor s-au descoperit minerale care sunt, în general, produse prin interacțiunile dintre apă și rocă, precum și urme a două săruri diferite, care s-au format probabil pe măsură ce apa sărată a curs prin crăpăturile și porii din roca vulcanică.
Varietatea mineralelor indică faptul că aceste roci au fost probabil imersate în apă de cel puțin două ori. „Prezența a două tipuri diferite de lichide cu două compoziții chimice indică două episoade distincte de interacțiune cu apa lichidă”, a declarat Eva Scheller din cadrul Caltech.
Studierea mai îndeaproape a acestor roci ar putea oferi o idee mai bună cu privire la apa care a existat în craterul Jezero și dacă acesta ar fi putut fi locuibil. „Știm că anumite tipuri de minerale se formează în anumite condiții, așa că dacă ne putem face o idee mai bună despre mineralele care sunt acolo… vom putea afla mai multe informații despre compoziția apei respective și dacă lacul ar fi putut sau nu să găzduiască viață în trecutul”, a declarat Moore. Dacă roverul în sine nu va reuși să răspundă la aceste întrebări, probele pe care le colectează pentru o misiune ulterioară de întoarcere pe Pământ ar trebui să fie de ajutor.