Multe grupuri de cercetare din întreaga lume încearcă să dezvolte vaccinuri care să protejeze împotriva unei game largi de coronavirusuri și care să prevină o nouă pandemie. În prezent, aceste eforturi au fost stimulate de descoperirea faptului că unii lucrători din domeniul sănătății aveau imunitate preexistentă la virusul SARS-CoV-2 în timpul primului val al pandemiei.
În prima jumătate a anului 2020, aproximativ 700 de lucrători din domeniul sănătății din Marea Britanie au fost testați săptămânal, ca parte a unui studiu finanțat participativ, denumit COVIDsortium. Majoritatea acestor oameni, care purtau echipament de protecție, nu au fost niciodată testați pozitiv pentru covid-19 și nici nu au dezvoltat anticorpi împotriva bolii.
Cu toate acestea, atunci când Leo Swadling și Mala Maini din cadrul Colegiului Universitar din Londra au analizat situația mai atent, aceștia au descoperit faptul că unele dintre persoanele care au fost testate negativ aveau o proteină în sânge care era legată atât de infecția cu covid-19, cât și de răspunsurile celulelor T la virusul SARS-CoV-2. Celulele T fac parte din sistemul imunitar. La o primă vedere, acești oameni au avut ceea ce Swadling numește o „infecție avortivă”, în cadrul căreia dezvoltarea unui răspuns puternic și precoce al celulelor T le-a permis să elimine foarte rapid virusul.
Celulele infectate cu virusuri trag un semnal de alarmă prin afișarea proteinelor virale pe suprafața lor, iar celulele T sunt celulele imune, care învață să recunoască aceste proteine și să distrugă celulele infectate. În mod esențial, în timp ce anticorpii pot viza doar proteinele din exteriorul unui virus, celulele T pot învăța să recunoască orice proteine virale.
Atunci când echipa a analizat probele de sânge provenite de la persoanele care au avut o infecție abortivă, ei au descoperit că, chiar înainte de a fi expuși la virusul SARS-CoV-2, acestea prezentau o serie de celule T care puteau recunoaște proteinele pe care acest virus le folosește pentru a se replica în interiorul celulelor infectate.
„Cea mai probabilă explicație este aceea că oamenii respectivi fuseseră deja expuși la coronavirusurile umane existente, care sunt responsabile de aproximativ 10% din cazurile de răceală. Nu avem informații despre infecțiile anterioare ale acestor indivizi, așa că nu știm sigur de unde provin celulele T”, a declarat Maini.
Proteinele implicate în replicarea virală a virusului SARS-CoV-2 sunt foarte asemănătoare cu cele din cadrul altor coronavirusuri umane și animale, ceea ce înseamnă că, dacă pot fi dezvoltate vaccinuri care declanșează un răspuns puternic al celulelor T împotriva acestor proteine, acestea ar trebui să protejeze împotriva unei game foarte largi de coronavirusuri (un așa-numit vaccin universal sau pan-coronavirus). O modalitate de a face acest lucru ar putea consta în utilizarea unui ARN mesager, care codifică aceste proteine, în cadrul vaccinurilor pe bază de ARNm, care vizează proteina spike externă a virusului.
„Adăugarea de componente suplimentare în următoarea generație de vaccinuri împotriva coronavirusului ar putea proteja atât împotriva oricăror variante noi care ar putea evolua, cât și împotriva coronavirusurilor animale, care ar putea sări la oameni și care ar putea declanșa o nouă pandemie”, a declarat Swadling.
„Multe grupuri încearcă deja să dezvolte vaccinuri care să ofere o protecție mai mare împotriva coronavirusurilor”, a declarat Olga Pleguezuelos din cadrul companiei SEEK din Marea Britanie. Echipa ei a creat deja un astfel de vaccin, care este bazat pe cele mai conservate părți ale proteinelor coronavirusului. „Este doar o chestiune de timp înainte ca un alt tip de coronavirus să provoace o epidemie sau o pandemie. Dacă ajungem să ne confruntăm cu o boală la fel de infecțioasă precum covid-19 și la fel de letală ca MERS, atunci vom avea probleme serioase”, a adăugat Pleguezuelos.
„Cu toate acestea, eficiența unui vaccin care produce un răspuns doar din partea celulelor T este discutabilă. Deși multe produc și un răspuns al celulelor T, majoritatea vaccinurilor funcționează prin stimularea unui răspuns din partea anticorpilor”, a declarat Maini.