Potrivit unui sondaj, în ultimele două decenii, adulții din SUA au consumat din ce în ce mai multe alimente procesate.
Filippa Juul și colegii săi, din cadrul Universității din New York, au analizat datele din cadrul unui sondaj anual, care a fost inițiat în anul 2001. În fiecare an, sondajul solicită unui grup reprezentativ la nivel național, format din 5.000 de adulți americani, să-și amintească ceea ce au mâncat în ultimele 24 de ore.
Echipa de cercetători a clasificat alimentele în patru grupuri, pe baza nivelului de procesare care le-a fost aplicat, de la alimente minim procesate, care includ fructe, legume și diverse părți de animale, precum friptura, la alimente ultra-procesate, care includ mese pre-pregătite, cereale pentru micul dejun și cartofi prăjiți. Aceștia au estimat proporția din aportul zilnic total de energie, furnizat de cele patru grupuri de oameni.
Echipa a constatat că, în anul 2001, alimentele ultra-procesate reprezentau 53% din aportul zilnic de energie al adulților din SUA, iar acest lucru a crescut constant la 57% până în anul 2018, acesta fiind anul cu cele mai recente date disponibile.
„Acesta este cel mai îndelungat studiu al tendințelor consumului de alimente procesate, desfășurat în SUA”, a declarat Juul.
Deși s-a demonstrat recent existența unei legături cauzale între consumul de alimente foarte procesate și creșterea în greutate, „nu există cu adevărat politici care să abordeze acest tip de alimente ca grup”, a declarat Juul. Acest lucru se datorează parțial faptului că, până în prezent, tendințele recente în consumul de alimente ultra-procesate din SUA nu erau clare.
„Consumul crescut de alimente ultra-procesate poate reprezenta un factor cheie al pandemiei bolilor cronice legate de dietă, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul”, susține Lu Wang, care cercetează efectele alimentelor ultra-procesate asupra sănătății, în cadrul Universității Tufts.
Echipa de cercetători a constatat că, în anumite grupuri, consumul de alimente ultraprocesate este mai mic, în funcție de etnie și nivelul educației.
„Din punct de vedere etnic, atât albii non-hispanici, cât și americanii de culoare non-hispanici consumă mai multe alimente ultra-procesate decât hispanicii”, a declarat Juul.
Când echipa a verificat nivelul veniturilor, au constatat că „persoanele cu studii superioare mănâncă mai puține alimente ultra-procesate decât persoanele cu un nivel de educație mai mic”, spune Juul.
O mai bună înțelegere a părților din populație care consumă alimente mai procesate va ajuta la ghidarea elaborării politicilor.
De asemenea, înțelegerea mai bună a datelor va ajuta la stabilirea unor reglementări. „Am clasificat toate datele în funcție de nivelul de procesare și, uneori, nu există suficiente informații și detalii disponibile despre alimente, pentru a determina nivelul de procesare cu o certitudine de 100%”, spune Juul.
Pentru a aborda acest lucru, echipa de cercetare a folosit o abordare conservatoare care avea tendința de a atribui un anumit produs alimentar la cea mai mică categorie posibilă de procesare.
„Astfel, nivelul real de consum al alimentelor ultra-prelucrate ar putea fi chiar mai mare decât cel raportat”, spune Wang.