În fiecare an, mai mult de 17.000 de persoane din Marea Britanie, în vârstă de cel puțin 45 de ani, sunt diagnosticate cu boala Parkinson. La nivel mondial, tulburările neurologice sunt principala cauză a dizabilităților, iar boala Parkinson este cea mai frecventă dintre acestea.
Parkinson este o boală neurologică progresivă care afectează celulele nervoase ale unei persoane, provocându-le simptome precum tremor, rigiditate musculară și încetinirea mișcării. În prezent nu există nici un tratament cunoscut.
O mare parte dintre cercetările anterioare, privind boala Parkinson, s-au bazat pe utilizarea șoarecilor, care, deși utile, nu permit oamenilor de știință să studieze toate efectele bolii.
În prezent, cercetătorii din cadrul Institutului Genomului din Singapore (GIS) al Agenției pentru Știință, Tehnologie și Cercetare (A*STAR), Institutul Național de Neuroștiințe (NNI) și Școala Medicală Duke-NUS au descoperit o metodă de a produce „mini creiere” care imită efectele fiziologice majore ale Parkinsonului.
„Recrearea modelelor tulburării Parkinson în tiparele animalelor este dificilă, deoarece acestea nu arată pierderea progresivă și selectivă a neuronilor, care produc neurotransmițătorul dopamină, o caracteristică majoră a bolii Parkinson”, a declarat profesorul Ng Huck Hui, conducătorul senior al grupului GIS, A*STAR, care este coautor al studiului.
„O altă limitare este că modelele experimentale pe șoareci ale bolii Parkinson nu dezvoltă aglomerări caracteristice de proteine numite corpuri Lewy. De asemenea, sunt adesea observate în celulele creierului persoanelor cu boala Parkinson un tip de demență progresivă, cunoscută sub numele de demență corporală Lewy.”
Echipa a dezvoltat mini-creierele de mărimea unui bob de mazăre prin extragerea celulelor stem umane pentru a se dezvolta în mănunchiuri de neuroni și alte celule găsite în creier.
Manipulând ADN-ul celulelor stem, pentru a se potrivi cu factorii de risc genetici găsiți la pacienții cu boala Parkinson, cercetătorii au reușit să dezvolte organoide cu neuroni care au indicat atât corpi Lewy cât și pierderea progresivă a neuronilor producători de dopamină.
Aceștia au început să lucreze folosind organoide pentru a studia modul în care corpurile Lewy progresează și au început testarea medicamentelor pentru a încetini, sau chiar opri, progresia bolii.
„Este o provocare majoră să extindem anii de viață sănătoși, într-o populație globală în vârstă, unde performanță fizică și cognitivă a acesteia scade adesea din cauza tulburărilor neurodegenerative”, a declarat profesorul Tan Eng King, director medical adjunct, Afaceri Academice – NNI, coautor senior al studiului.
„Această descoperire oferă perspective și un model «umanizat» de boală, care poate facilita testarea medicamentelor împotriva bolii Parkinson și a demenței.”
