Cercetătorii estimează că, în următorii 20 de ani, temperatura globală va atinge pragul critic de încălzire globală, care presupune creștere temperaturii medii cu 1,5°C. Acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, indiferent de măsurile luate de guvernele globale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cercetătorii au realizat un raport științific de referință, care conține cinci scenarii climatice diferite.
În data de 9 august, a fost publicat un rezumat științific al stării climei globale, convenit de 195 țări la data de 6. În cadrul acestuia, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) a menționat faptul că umanitatea a avut un rol major în schimbarea climatică.
Cercetătorii au constatat că în ultimele patru decenii, temperatura globală a crescut de la an la an, obținându-se valori mai mari decât în orice alt deceniu, din anul 1850 până în prezent. Aceștia au preconizează apariția unei vremi extreme, dacă emisiile nu vor fi reduse. În anul 2021 au avut loc inundații care au provocat nenumărate decese și valuri de căldură, din Canada până în China. „Schimbările climatice nu reprezintă o problemă a viitorului, ci a prezentului și afectează fiecare regiune a lumii”, a declarat Friederike Otto din cadrul Universității Oxford, autor principal al IPCC.
Cele cinci scenarii climatice detaliază modul în care viitoarele emisiile globale s-ar putea manifesta. Oficialii IPCC au declarat faptul că în cel mai rău scenariu lumea va avea parte de o creștere catastrofală de 4,4°C a temperaturii medii, până în anul 2100. În toate cele cinci scenarii, în următoarele două decenii, încălzirea globală va atinge sau va depăși limita climatică de 1,5°C a Acordului de la Paris din anul 2015. Acordul respectiv are ca scop evitarea creșterii temperaturii globale peste valoarea stabilită.
Cu toate acestea, vestea bună este că cel mai bun scenariu, cu emisii reduse la zero, ar presupune o revenire a încălzirii globale la pragul de 1,4°C peste temperatura favorabilă, până în anul 2100. „Obiectivele de menținere a creșterii temperaturii globale sub valoarea de +1,5°C sau chiar +2°C nu necesită măsuri extreme, deoarece efectele nu vor fi simțite imediat după depășirea acestor praguri. Totuși, fiecare creștere a temperaturii globale contează pe termen lung. Consecințele devin din ce în ce mai grave, pe măsură ce temperatura globală devine din ce în ce mai mare. Fiecare tonă de CO2 contează”, a afirmat Ed Hawkins din cadrul Universității din Reading, Marea Britanie, autor al raportului IPCC.
Aceste consecințe includ o climă extremă, precipitații mai abundente și mai variabile, de tipul celor care au provocat recent inundații în Germania, plus mai multe pierderi de zăpadă și dezgheț al permafrostului. Se preconizează că regiunea Arctică va fi fără gheață în timpul verii, cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate cele cinci scenarii. Acest lucru grăbește procesul de încălzire globală, deoarece mai puțină energie solară este reflectată înapoi în spațiu. De asemenea, animalele din zona polară vor fi puse în pericol.
Raportul este mai detaliat decât evaluările anterioare IPCC, care catalogau situația ca fiind cu „probabilitatea scăzută” de a se întâmpla, dar cu rezultate potențial mai dezastruoase. „Efectele și punctele critice ale sistemului climatic, precum topirea rapidă a stratului de gheață din Antarctica și scăderea suprafețelor de păduri, nu pot fi excluse”, au declarat autorii raportului. Noile cercetări, privind modul în care prăbușirea calotelor glaciare ar putea încadra clima globală în scenariul cu cele mai mari emisii, presupune creșterea medie a nivelului mării cu până la 1,88 metri până în anul 2100, aproape dublă față de estimarea anterioră.
Unele schimbări, cum ar fi acidificarea oceanelor, vor fi ireversibile timp de secole, până la milenii, indiferent de măsurile organizațiilor de a reduce emisiile în următorii ani. „Cu cât combatem mai mult încălzirea globală, cu atât mai mult putem încetini aceste schimbări [pe termen lung]”, a declarat Tamsin Edwards, autor al IPCC cu sediul la King’s College London.
Clima globală ar putea crește cu 4,4°C până în anul 2100, în cazul unor emisii poluante foarte mari
În imaginea de mai jos sunt expuse estimări ale încălzirii medii globale, în perioada dintre anii 2081-2100, față de anii 1850-1900, pe baza celor cinci scenarii principale realizate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice.
„Activitățile și alegerile noastre vor determina viitorul omenirii, în următoarele decenii și secole”, susține Joeri Rogelj din cadrul Imperial College London, autor al IPCC. În prezent, oamenii produc anual aproximativ 40 de miliarde de tone de CO2. Această valoare ar trebui să scadă la aproximativ 5 miliarde de tone de CO2 până în anul 2050, în scenariul cu emisii foarte scăzute. Conform unui scenariu intermediar, emisiile din prezent s-ar menține la aceleași valori până la jumătatea secolului XXI. Scenariul alarmant ar presupune ca emisiile să atingă un nivel aproape dublu față de nivelul din prezent, până în anul 2050.
Având în vedere că nu toate angajamentele guvernelor, privind acțiunea de combatere climatică, au fost transpuse în politică, probabil în prezent ne aflăm între scenariile intermediare și cele cu emisii ridicate.
Pentru a ne putea îndrepta către scenariul emisiilor foarte scăzute – singurul în care încălzirea de la sfârșitul acestui secol scade sub +1,5°C – va fi punctul esențial al celor aproape 200 de țări reunite la summitul COP26, privind schimbările climatice. Evenimentul va avea loc în Glasgow, Marea Britanie, în luna noiembrie a anului 2021.
Piers Forster din cadrul Universității din Leeds, Marea Britanie, un autor al IPCC, susține că raportul este foarte detaliat. În cadrul raportului este explicat faptul că dacă se ajunge la zero emisii nete, temperaturile se pot stabiliza. „Vestea bună este că putem fi foarte siguri că reducerile emisiilor pe termen scurt pot atenua cu adevărat rata încălzirii fără precedent”, susține acesta.
Studiul – rezumatul bazei științei fizice pentru factorii de decizie politică, realizat de Grupul de lucru I al IPCC – oferă mare încredere pentru mai multe obiective propuse în anul 2013, în principal datorită faptului că se bazează pe mai multe dovezi, prin combinarea modelelor cu observațiile cercetătorilor, și o mai bună înțelegere a proceselor fizice.
Raportul IPCC are o pondere semnificativă, deoarece formularea este „deținută” de 195 de guverne. În anul 2022, vor fi realizate alte două rapoarte, cu privire la impactul schimbărilor climatice și la soluțiile la acestea.