STUDIU PILOT PRIVIND IMPACTUL INOVĂRII TEHNOLOGICE ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE COVID-19 ÎN ROMÂNIA
Andreea Maria Gabriela Militaru, Andreea-Mihaela Rotărescu (Sora), Bogdan Fleacă, Elena Fleacă
Anul 2020 a fost unul special, provocator nu numai pentru România, ci pentru întregul glob. În contextul pandemiei de COVID-19, organizațiile și-au întrerupt drastic activitatea până la punctul de supraviețuire, fiind restricționate din cauza politicilor implementate de fiecare țară. Această lucrare a avut ca scop studiul inovării aduse în dezvoltarea și transformarea acestor companii, și anume în România, în timpul pandemiei de COVID-19.
Astfel articolul tratează principalele măsuri și timpul de reacție pentru combaterea pandemiei de COVID-19 de către guverne, companii și alte instituții care au afectat modul de lucru trecând de la fizic la virtual, deciziile luate privind tehnologiile folosite și schimbările făcute pentru a se adapta la situația apărută.
Prin efectuarea unui studiu pilot despre abordările afacerilor din domenii importante pentru dezvoltarea și creșterea României, autorii au dorit să identifice deciziile care duc la dezvoltarea tehnologică inovatoare și pașii către digitalizare în criza cu care se confruntă lumea. Pentru a identifica deciziile luate și a evalua impactul inovării tehnologice în condițiile date, autorii au folosit o metodă bazată pe chestionar pentru colectarea și prelucrarea datelor relevante.
Autorii au efectuat un studiu pilot privind deciziile tehnologice, fiind luate în considerare circumstanțele create de pandemia COVID-19 în România. Zona inovației tehnologice a fost afectată la nivel mondial din cauza schimbărilor drastice și a măsurilor luate de țări. În cazul României, majoritatea organizațiilor au redus activitatea în mod fizic ca și intensitate, în sensul în care au fost luate măsuri de tipul transferării multor activități în mediul „online”. Sondajul a fost conceput pentru a evalua percepția angajaților cu privire la modul în care activitatea s-a schimbat în contextul organizațiilor din România și care a fost impactul deciziilor luate, având în vedere schimbărilor date de inovația tehnologică. Principalele variabile identificate, care modelează deciziile de inovare tehnologică, au fost severitatea impactului pandemiei de COVID-19, tipurile de măsuri adoptate de guvernul român și frecvența inovării înainte și în cursul anului 2020. Principalele dimensiuni cheie care au evaluat impactul deciziilor tehnologice, și anume obiectivele cercetării și variabilele operaționale, sunt prezentate după cum urmează în tabelul 1.
Tabelul 1 – Obiective de cercetare și variabile operaționale ale studiului
| Obiectivele cercetării | Variabile de cercetare |
| O1. Înțelegerea mediului organizațiilor care au participat la studiu | Tipul organizației, industrie, numărul mediu al angajaților, zona geografică reprezentată și principalele schimbări din timpul acivității în pandemie. |
| O2. Identificarea severității măsurilor luate în contextul pandemiei COVID la nivel organizațional. | Măsuri luate de organizație pentru combaterea efectelor pandemiei, decizii legate de măsurile luate, tipul activităților, schimbările apărute la nivel organizațional. |
| O3. Identificarea și evaluarea deciziilor legate de schimbările tehnologice care au apărut la nivelul organizației. | Opinia respondenților despre inovare, frecvența activităților inovative înainte și după pandemie, principalele activități/procese inovatoare în cadrul companiei în timpul pandemiei. |
Sursă: Structura autorilor dezvoltată cu ajutorul analizei literaturii de specialitate.
Chestionarul a fost aplicat pe reprezentanți ai organizațiilor. Eșantionul de 50 de reprezentanți a fost format din reprezentanți ai managementului organizațiilor din diverse industrii. Structura chestionarului aplicat a fost dezvoltată în 3 părți și 26 de întrebări.
Principalele implicații ale inovației au fost procesul de afaceri și strategia de trecere de la fizic la online – acest lucru a ajutat organizațiile să își mențină cumva activitatea în timpul pandemiei. În funcție de tipul afacerii, unii dintre ei chiar și-au restructurat întreaga afacere, specializându-se în livrare, alții adăugând servicii sau chiar producând alte bunuri, specifice cerințelor în timpul pandemiei (măști, mănuși de unică folosință). În urma informațiilor furnizate de respondenți și a datelor luate în considerare, majoritatea companiilor s-au alăturat digitalizării și inovației tehnologice; indiferent de tipul de inovație, companiile respondente au investit în aceasta și au reușit să facă față provocărilor din anul 2020. Acest studiu poate fi util atât pentru mediul academic, cât și pentru personalul de conducere din organizații. După ce au citit și analizat, ar putea reflecta asupra transformării realizate în timpul pandemiei, adaptându-și strategiile.
Deși pandemia a generat multe efecte negative, a dat un impuls energic dezvoltării tehnologice, demonstrând că inovația devine o abordare indispensabilă în multe domenii. În cele din urmă, autorii au analizat datele strânse și au interpretat rezultatele studiului legate de deciziile luate de către companii în contextul pandemiei de COVID-19, de a-și menține afacerea pe linia de plutire, precum și măsura în care au implementat inovația tehnologică.
