Aproape o treime dintre oceanele și terenurile Pământului ar trebui protejate până în anul 2030, pentru a opri extincțiile și pentru a asigura omenirii o viață în armonie cu natura. Aceasta este propunerea comunicată de 195 de țări, în cadrul unui plan propus de Organizația Națiunilor Unite, pentru a combate distrugerea globală a naturii.
Această măsură reprezintă unul dintre cele 21 de obiective ale primului proiect din Cadrul Global pentru Biodiversitate – Global Biodiversity Framework (GBF). Altele includ reformarea sistemelor de planificare pentru protejarea speciilor, încetarea subvențiilor agricole care determină pierderile faunei sălbatice și creșterea finanțării pentru măsurile de conservare a naturii cu cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an. În prezent, finanțarea globală este de aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an.
„În ciuda eforturilor continue, biodiversitatea se deteriorează la nivel mondial și se preconizează că acest declin va continua sau se va înrăutăți în scenarii obișnuite”, a fost transmis în comunicatul pe care negociatorii vor trebui să îl finalizeze la timp pentru un summit major al ONU în octombrie 2021, privind biodiversitatea.
Planul, similar cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, urmărește în cele din urmă să oprească sau să inverseze ratele de extincții ale speciilor. În prezent, transformarea pădurilor și a altor habitaturi naturale în terenuri agricole și orașe provoacă o pierdere de specii atât de mare, încât oamenii de știință consideră că lumea se află în mijlocul celei de-a șasea extincții în masă.
Noile obiective internaționale sunt primele priorități pe care guvernele le vor stabili pentru următoarea perioadă. Cu toate acestea, niciunul dintre obiectivele globale anterioare, privind biodiversitatea, nu au fost atins până la termenul limită din anul 2020.
Unul dintre noile obiective este protejarea a 30% din terenurile și oceanele planetei, până în anul 2030. Încetarea deversării deșeurilor plastice în mediul înconjurător reprezintă un alt obiectiv, alături de contracararea eliberării a 10 miliarde de tone pe an din cele 34 de miliarde de tone de dioxid de carbon, produs anual prin arderea combustibililor fosili utilizând soluții naturale, care ar putea include plantarea și refacerea zonelor defrișate.
Neville Ash din cadrul Programului de Mediu al ONU susține faptul că proiectul este „destul de cuprinzător” cu privire la obiectivele sale finale, dar multe dintre cele 21 de obiective vor trebui îndeplinite mult mai devreme de anul 2030. El a fost dezamăgit că planul nu abordează reducerea emisiilor de CO2 produs prin consumul de combustibili fosili. În timp ce schimbările climatice reprezintă o mică cauză a pierderii biodiversității, în comparație cu modul de utilizare a terenurilor din prezent, impactul acesteia este în creștere și se preconizează că se va agrava.
„Proiectul este destul de dezamăgitor în ceea ce privește măsurile necesare. În starea actuală, riscăm să nu realizăm obiectivul de schimbarea necesară pentru a opri extincțiile, să nu mai vorbim de inversarea pierderii catastrofale a naturii, până în anul 2030 ”, a declarat Mike Barrett din cadrul organizației WWF din Marea Britanie. Organizația de caritate dorește ca planul să includă un obiectiv de reducere a amprentei globale a tot ceea ce oamenii produc și consumă.
Jessica Dempsey din cadrul Universității din Columbia Britanică, Canada, susține că pentru ca planul să reușească, acolo unde eforturile din trecut au eșuat, „guvernele vor trebui să facă față inegalităților structurale din sistemul economic”. „Ar trebui să se pună mult mai mult accent pe faptul că țările bogate au fost responsabile și au beneficiat cel mai mult de evoluțiile care determină pierderea biodiversității”, a adăugat aceasta.
Proiectul GBF, realizat după săptămâni de întâlniri virtuale, se va schimba aproape sigur din prezent și până în octombrie 2021. Negocierile detaliate ale oficialilor guvernamentali urmează să înceapă în data de 23 august 2021.