O persoană somnambulă se poate ridica din pat și poate prezenta comportamente complexe, în timp ce aceasta nu prezintă funcții cognitive avansate (precum planificarea). De asemenea, este probabil ca aceștia să aibă ochii deschiși și să pară că privesc liber.
Somnambulismul implică o excitare parțială în timpul unui somn profund. În mod obișnuit, acest lucru are loc în cadrul stadiului de mișcare non-rapidă a ochilor (NREM) din timpul somnului. Acest tip de odihnă predomină la începutul nopții, motiv pentru care, de obicei, somnambulismul are loc în aceste momente.
Datorită tiparului lor de somn, copiii sunt mai predispuși decât adulții la acest comportament. Deși ratele generale de apariție ale somnambulismului variază foarte mult, în cadrul unei meta-analize s-a estimat faptul că până la 7% din populație suferă de somnambulism.
În ceea ce privește riscul trezirii unui somnambul, acest lucru nu este recomandat deoarece se poate produce o dezorientare sau chiar un răspuns violent din partea acelei persoane. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, trezirea ușoară a unei persoane care a finalizat un episod de somnambulism pentru ca acesta să se întoarcă din nou la somn și pentru a-l împiedica să intre într-un alt episod de somnambulism poate fi adecvată.
În cazul observării unei persoane somnambule se recomandă ghidarea acesteia înapoi către pat.