În India a fost descoperită o spirală uriașă sculptată în pământ, care acoperă aproximativ 100.000 de metri pătrați și are o dimensiune mult mai mare decât geoglifele din deșertul Nazca, Peru.
Spirala se află într-un mic grup de geoglife, descoperit de către cercetătorii Carlo și Yohann Oetheimer, tată și fiu, stabiliți în Luriecq, Franța. Carlo a căutat pe Google Earth imagini ale deșertului Thar din India și a identificat opt situri cu posibile geoglife. În anul 2016, aceștia au descoperit cu ajutorul unei drone șapte geoglife sub forma unor brazde săpate pentru plantațiile eșuate de arbori.
Cea de-a opta locație se afla în apropierea satului Boha. Folosind drona, cei doi au identificat patru simboluri distincte, pe care apoi le-au vizitat. Fiecare linie a geoglifelor are o lățime de 20-50 centimetri și a fost realizată prin îndepărtarea nisipului și a nămolului.
Simbolul central este reprezentat de o spirală aproximativ ovală, care are o lungime de 724 de metri și o lățime de 201 metri, formată dintr-o singură linie de 12 kilometri. Spre sud-vest, există o a doua linie curbată în mod repetat, formând o grilă de linii paralele. De asemenea, există două geoglife mai mici la nord și sud-vest, care sunt foarte erodate.
„Raportul este convingător”, a declarat Daniela Valenzuela din cadrul Universității din Tarapacá din Arica, Chile.
Prin comparație, spirala face ca toate celelalte geoglife cunoscute să pară foarte mici. Liniile Nazca din Peru acoperă o zonă mult mai răspândită, dar niciunul dintre simbolurile acestui sit nu este deosebit de mare: un simbol sub formă de pasăre are o lungime de 300 de metri, iar o formă considerată a fi un labirint este alcătuită dintr-o linie de 4,4 kilometri.
Tatăl și fiul bănuiesc că geoglifele Boha au o vechime de aproximativ 150 de ani, deoarece au fost erodate de vânt, iar plantele au crescut în unele locuri, dar aceștia nu au dovezi suplimentare în ceea ce privește vârsta, semnificația sau scopul lor.
„Ar putea fi semnificativ faptul că acestea nu pot fi observate de la sol”, a declarat Valenzuela. Acest lucru poate implica faptul că semnificația lor provine din actul de a le crea, nu din vizionarea lor ulterioară. Unii oameni aborigeni din Australia sunt cunoscuți pentru faptul că realizează desene în nisip, iar apoi le șterg imediat”, a declarat aceasta. Alternativ, intenția ar fi putut fi mai degrabă ca oamenii să experimenteze geoglifele mergând pe jos prin ele, decât privindu-le din exterior.