Cercetătorii au identificat specii de bacterii intestinale care par să joace un rol important în dezvoltarea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson și boala neuronului motor.
Din cercetările anterioare s-a constat faptul că există o conexiune între condițiile și modificările microbiomului intestinal, însă din cauza numărului foarte mare de specii existente, cercetătorii nu au reușit să identifice cu exactitate care dintre acestea au un impact dăunător asupra organismului. În prezent, o echipă de cercetare din cadrul Universității din Florida, SUA, au reușit să identifice aceste specii de bacterii dăunătoare și au descoperit anumite specii de bacterii care produc compuși ce pot contracara efectul celor dăunătoare.
„Examinarea microbiomului este o abordare relativ nouă pentru investigarea cauzelor bolilor neurodegenerative. În cadrul acestui studiu, am putut demonstra faptul că anumite specii de bacterii joacă un rol important în dezvoltarea acestor condiții”, a declarat dr. Daniel Czyz, asistent profesor în cadrul Universității din Florida.
„De asemenea, am descoperit că anumite bacterii produc compuși care pot contracara efectul bacteriilor dăunătoare. Studiile recente au arătat faptul că, pacienții care suferă de bolile Parkinson și Alzheimer prezintă un număr redus de bacterii benefice, astfel încât constatările noastre pot ajuta la explicarea acestei conexiuni, precum și la aprofundarea unui nou domeniu de studiu în viitorul apropiat ”, a afirmat acesta.
Tulburările neurodegenerative reprezintă rezultatul acumulării proteinelor în țesuturile din organism. Aceste acumulări de proteine pot interfera cu funcțiile celulare.
Echipa de cercetare a studiat conexiunea dintre bacteriile intestinale și bolile neurodegenerative asupra unui vierme, denumit C. elegans. În momentul în care acesta a fost infectat cu specia de bacterii dăunătoare, proteinele au început să se acumuleze în țesuturile sale.
„Avem o modalitate de a marca agregatele, astfel încât acestea să prezinte o culoare verde fosforescent atunci când sunt observate la microscop. Am observat faptul că viermii colonizați de anumite specii de bacterii erau luminați cu agregate toxice pentru țesuturi, iar cei colonizați de bacterii benefice nu”, a menționat Czyz.
În acest sens, viermii și-au pierdut mobilitatea. „Un vierme sănătos se mișcă prin rostogolire și izbire, iar în momentul în care ridicați un vierme sănătos, acesta se va rostogoli. Însă viermii infectați cu bacterii dăunătoare nu au putut face acest lucru, din cauza apariției agregatelor de proteine toxice”, a declarat Alyssa Walker, autorul principal al studiului.
Echipa de cercetare speră să efectueze mai multe experimente pe organisme superioare și ulterior, în cele din urmă, asupra oamenilor.