TehnoȘtiri

MODUL DE FUNCȚIONARE AL VACCINULUI OXFORD/ASTRAZENECA

(c) BBC Science Focus Magazine

Imaginile microscopice au arătat cum vaccinul Oxford/AstraZeneca transformă celulele în „mici fabrici” pentru a combate COVID-19. Oamenii de știință au făcut descoperirea după examinarea a mii de imagini microscopice pentru a studia proteinele spike ale virusului SARS-CoV-2.

Virusul SARS-CoV-2, care provoacă COVID-19, prezintă la suprafață un număr mare de proteine spike, care au scopul de a se atașa și a intra în celulele din corpul uman.

Proteinele spike sunt acoperite cu zaharuri, cunoscute sub numele de glicani, care „camuflează” proteinelor virale pentru a nu fi detectate de sistemul imunitar uman.

Vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca este un vaccin cu vector adenovirus, ceea ce înseamnă că implică administrarea unei versiuni sigure a unui virus și adăugarea informațiilor unui agent patogen, în acest caz proteina spike a virusului SARS-CoV-2, pentru a genera anticorpi neutralizanți împotriva țintei respective.

Imaginile microscopice obținute, publicate în revista ACS Central Science, arată că proteinele spike sunt „foarte asemănătoare” cu cele ale virusului și cercetătorii susțin că acest lucru sprijină adenovirusul modificat, introdus în vaccin, ca metodă principală de combatere a COVID- 19.

„În acest studiu ne-am propus să vedem cât de mult s-au asemănat proteinele spike induse de vaccin cu cele ale virusului infecțios. Am fost cu adevărat încântați să observăm o cantitate mare de proteine spike asemănătoare cu cele ale virusului”, a declarat Prof. Max Crispin, din cadrul Universității din Southampton.

„Sperăm că acest studiu va oferi o înțelegere suplimentară pentru public, ajutându-i să vadă cum funcționează vaccinul Oxford/AstraZeneca. Este posibil ca mulți oameni să nu-și dea seama cum celulele lor devin mici fabrici producătoare de proteine spike virale, care declanșează apoi răspunsul imun necesar luptei împotriva bolii. De asemenea, acest lucru poate oferi asigurarea că vaccinul își face treaba, generând materialul pe care trebuie să îl prezentăm sistemului nostru imunitar”, a adăugat Prof. Max Crispin.