TehnoȘtiri

CÂT DE PERICULOASE POT DEVENI NOILE VARIANTE DE CORONAVIRUS?

(c) National Institutes of Health/Science Photo Library

Impactul devastator al noilor variante de coronavirus devine clar. Varianta mai transmisibilă, B.1.1.7, identificată pentru prima dată în Marea Britanie, provoacă un val de infecții și decese în întreaga lume. Acesta este doar începutul? Ar putea evolua alte variante mai periculoase?

Atunci când se iau în considerare viitoarele variante de coronavirus, există trei factori principali îngrijorători: transmisibilitatea, lipsa imunității la infecțiile anterioare sau a vaccinării și letalitatea. Dintre acestea, transmisibilitatea este cea mai importantă. Noul coronavirus, SARS-CoV-2, este mult mai puțin letal decât virusul Ebola, dar a ucis mult mai mulți oameni, deoarece se răspândește mult mai rapid.

„Încă nu înțelegem de ce varianta B.1.1.7 este cu cel puțin 50% mai transmisibilă decât alte variante”, a declarat Joe Grove din cadrul Colegiului Universitar din Londra. Totuși, lucrarea sa sugerează faptul că proteinele spike de pe suprafața B.1.1.7 sunt mai eficiente la pătrunderea în celulele umane, în comparație cu cele ale altor variante.

Vestea rea este că Joe Grove a descoperit că proteina spike a unui coronavirus izolat din pangolini este de 100 de ori mai eficientă la intrarea în celulele umane decât variantele de virsu existente, sugerând că există o multitudine de posibilități pentru ca SARS-CoV-2 să evolueze într-o variantă mai transmisibilă. „Până de curând, SARS-CoV-2 nu era detectat la oameni. În prezent, virusul este în curs de optimizare pentru infectarea oamenilor și nu există niciun motiv să presupunem că se va opri aici”, a adăugat Joe Grove.

Totuși, Grove subliniază că nu putem fi siguri dacă modificările proteinei spike stau la baza unei transmisibilități mai mari, deoarece în experimentele sale nu a folosit viruși vii, pentru a evita orice risc de infectare.

Pe de altă parte, există un mecanism de evaziune imună. Sistemul imunitar uman are două moduri principale de apărare. Acesta produce celule T care detectează și distruge celulele infectate, înainte ca virusul să poată fi reprodus, și anticorpi care se leagă de virus pentru a opri infectarea celulelor.

Cei mai eficienți anticorpi, numiți anticorpi neutralizanți, se leagă de regiunea proteinei care ajută virusul să intre în celule. Asta înseamnă că mutațiile din această regiune pot permite virusului să sustragă anticorpii într-o oarecare măsură, ceea ce s-a și întâmplat în cazul variantei B.1.351, observată pentru prima dată în Africa de Sud, și în varianta P.1 care a fost detectată pentru prima dată în Brazilia.

Dar există limite pentru evoluția ulterioară a virusului. „Proteina spike este o mașină cu piese în mișcare care au roluri importante”, spune Grove. Dacă apar mutații care afectează „mașina”, virusul nu poate infecta celulele.

De asemenea, este mult mai greu pentru virus să se sustragă din răspunsul celulelor T, deoarece acest lucru rămâne eficient atâta timp cât celulele T recunosc orice parte a virusului. Din acest motiv, se așteaptă ca rezistența celulelor T să evolueze mult mai încet decât rezistența la anticorpi, oferindu-ne timp să modificăm vaccinurile, dacă este necesar. „Se pare că este dificil ca virusul să scape complet de celulele T”, a declarat Andreas Bergthaler din cadrul Centrului de Cercetare pentru Medicină Moleculară din Austria.

Următorul factor este letalitatea. Există dovezi din ce în ce mai mari a faptului că B.1.1.7 este puțin mai letal decât variantele mai vechi. „Există o posibilitate rezonabilă ca efectele virusului să se înrăutățească”, a declarat Aris Katzourakis din cadrul Universității din Oxford.

„Deși se spune adesea că virusurile evoluează pentru a deveni mai puțin mortale, nu există niciun motiv să credem că acest lucru se va aplica și în cazul virusului SARS-CoV-2. Acesta poate fi transmis cu ușurință înainte de a-și ucide gazdele, deci nu există prea multă presiune selectivă pentru ca acest virus să devină mai puțin virulent”, a adăugat Aris.

Vestea bună este că vaccinurile funcționează chiar mai bine decât se spera și este puțin probabil ca virsul să distrugă complet protecția împotriva vaccinurilor în viitorul apropiat. Pe măsură ce mai mulți oameni dobândesc imunitate, mulți experți cred că virusul s-ar putea transforma într-un alt virus de răceală comună, cum ar fi coronavirusurile umane existente.

Totuși, majoritatea oamenilor de pe planetă nu au fost încă vaccinați, fiind departe de acest punct și este posibil ca vaccinurile să necesite multiple modificări pentru a rămâne eficiente. „Acest joc de evoluție cu virusul va continua încă câteva runde”, a declarat Grove.