Ciupercile au ajutat oamenii de știință să realizeze o descoperire importantă, în ceea ce privește transformarea lemnului într-o sursă utilă de energie regenerabilă, care, într-o bună zi, ar putea conduce la crearea de sisteme de stocare a energiei electrice.
Posibilitatea de a aplica presiune asupra lemnului, cu scopul de a produce o sarcină electrică, fenomen cunoscut sub numele de efect piezoelectric, a fost discutată încă din anii 1940-1950. Cu toate acestea, cantitatea foarte mică de energie electrică rezultată în urma procesului, a reprezentat un impediment major în realizarea acestei idei.
În prezent, o echipă de cercetători, condusă de către Ingo Burgert din cadrul Universității ETH Zurich, Elveția, a descoperit o modalitate prin care o modificare a structurii interne a lemnului, provenit de la un arbore balsa, poate crește, de aproximativ 55 de ori, cantitatea de energie piezoelectrică produsă. Soluția a constat în descompunerea, în mod deliberat, a lemnului.
Burgert și colegii săi au plantat o ciupercă de putregai alb (Ganoderma applanatum) pe un eșantion de lemn balsa, care a persistat pe suprafața acestuia timp de câteva săptămâni de zile. Ciuperca a degradat rapid lignina și hemicelulozele din lemn, reducându-i greutatea cu aproximativ 50%. Echipa de cercetare a descoperit că perioada optimă de tratare a lemnului, pentru ca acesta să devină mai compresibil, a fost de 6 săptămâni. Acest lucru presupune faptul că lemnul ar putea genera mai multă energie electrică prin acțiunile de presare și eliberare, fără a-și pierde rezistența.
Ulterior, cercetătorii au amenajat 9 blocuri de lemn degradat, acoperite cu un furnir, pentru a crea un prototip de „podea electrică”, capabil să alimenteze un bec LED. „Acest prototip reprezintă doar un prim pas în această direcție, însă este important faptul că există potențial”, a afirmat Burgert.
Cantitatea de energie electrică generată este încă foarte redusă, doar 0,85 de volți generați dintr-un cub de lemn cu latura de 15 milimetri. Inițial, acest tip de energie electrică ar putea alimenta senzorii de la distanță, precum cei care pot detecta mișcările bruște ale unei persoane mai în vârstă, susține Burgert. Cu toate acestea, pe termen lung, cercetătorii au în vedere realizarea unor pardoseli energetice din lemn, care produc o cantitate considerabilă de energie electrică, precum și comercializarea acestora.
O astfel de dezvoltare ar putea conduce la realizarea mai multor clădiri din lemn, care sunt deja încurajate, deoarece structurile din lemn au o amprentă de carbon mai mică decât cele realizate din beton și oțel. Comitetul britanic pentru schimbări climatice a declarat faptul că, până în anul 2050, volumul de lemn utilizat ca și material de construcție, din componența noilor locuințe, ar trebui să ajungă până la 40% pentru a contribui la atingerea obiectivului țării, ce presupune zero emisii de gaze cu efect de seră.
Un membru al echipei de cercetare, Javier Ribera, din cadrul Laboratoarelor federale elvețiene pentru Știința și Tehnologia Materialelor, a declarat următoarele: „Putem realiza mult mai multe lucruri, comparativ cu utilizarea tradițională a lemnului. Putem regla anumite proprietăți ale lemnului, dar și multe alte lucruri, care ar putea fi integrate în viitoarele orașe inteligente sau în materiale noi de construcție.”
Deocamdată, tehnica este posibilă doar în cazul lemnului de balsa, despre care Burgert susține faptul că are o densitate deosebit de scăzută și pereți celulari subțiri. Vor fi necesare mai multe cercetări privind diverse tratamente fungice, în cazul altor specii de arbori.
Xiping Wang din cadrul Departamentului de Agricultură, Statele Unite, care nu a fost implicat în acest studiu, a menționat faptul că rezultatele obținute sunt promițătoare. „Pre-tratarea fungică propusă, a lemnului nativ, reprezintă o descoperire extraordinară”, a afirmat acesta.
