1. Observați eventualele zone instabile
Căutarea unor dovezi de avalanșe, care au avut loc recent, este un bun punct de plecare. Observați întregul peisaj pentru orice resturi care ar fi putut fi mutate de o alunecare de zăpadă. Semnele de activitate ar putea însemna faptul că stratul de zăpadă este instabil.
2. Verificați dacă există fisuri
Un alt semn al unei zone instabile este reprezentat de crăpăturile din zăpadă. Un număr neobișnuit de fisuri care apar brusc sunt un bun indiciu al zăpezii în mișcare și a posibilelor avalanșe.
3. Localizați ninsorile semnificative
Dacă în ultimele 24 de ore a avut loc o ninsoare, în urma căreia s-a așternut un strat semnificativ de zăpadă, acesta nu ar fi avut timp să se compacteze pentru a forma un strat stabil. Apariția unor fenomene meteorologice, precum ploaia sau vântul, în cazul strat mare de zăpadă proaspăt așternut, este o „rețetă” perfectă pentru formarea unei avalanșe.
4. Ascultați zgomotele
Sunetele care provin de sub sol pot fi cauzate de prăbușirea straturilor de zăpadă aflate la adâncimi mai mari. Acesta este un semn de avertizare cu privire la faptul că există straturi instabile de zăpadă care ar putea declanșa o avalanșă. Adesea, în momentul în care vă deplasați, puteți simți golurile din sol.
5. Monitorizați temperaturile
Dacă temperatura aerului crește peste 0 °C, aceasta poate stimula topirea parțială a straturilor de zăpadă care vor provoca o creștere a greutății acestora. Pe măsură ce zăpada se topește, aceasta devine mai alunecoasă. Acest lucru poate provoca avalanșe umede.
6. Înțelegeți terenul
Terenul poate dezvălui multe informații cu privire la potențiale formări de avalanșe. Avalanșele prezintă cea mai mare probabilitate de formare pe pante, cu înclinații cuprinse între 30 și 45 de grade. În timpul iernii, pantele de pe partea sudică a unui munte sunt mai stabile decât cele orientate spre nord.