Cel mai recent rover al NASA se apropie de etapa de coborâre pe suprafața marțiană. Perseverance, cel mai mare vehicul care a încercat, vreodată, să amartizeze pe suprafața Planetei Roșii, urmează să facă acest lucru în data de 18 februarie 2021.
Amartizarea este destul de dificilă: aproximativ 60% din misiunile care au încercat, până în prezent, au eșuat. Perseverance va avea o secvență de amartizare similară cu roverul Curiosity, care a facut contact cu suprafața planetei Marte în anul 2012, cu un scut termic și o parașută, încetinindu-l de la aproximativ 20.000 km/h la mai puțin de 4 km/h, înainte ca un elicopter să coboare ușor vehiculul pe sol.
Perseverance va încerca amartizarea în craterul Jezero. „Odată ce a intrat în atmosfera lui Marte, vântul provoacă turbulențe și face mai greu de prezis cu exactitate locul de amartizare”, a declarat Briony Horgan, din cadrul la Universității Purdue, Indiana, membru al echipei Perseverance. Din cauza acestui motiv și al terenului accidental, acest loc de amartizare a fost declarat a fi destul de periculos, însă roverul are un nou sistem de navigație, care va realiza fotografii pe măsură ce se apropie de suprafață și va alege, în mod autonom, un loc sigur.
Unul dintre obiectivele științifice ale roverului Perseverance este de a căuta dovezi ale vieții din trecut pe suprafața marțiană. Cu toate acestea, chiar și prin intermediul instrumentelor sale științifice specializate, este puțin probabil ca roverul să poată confirma semnele de viață cu o certitudine de 100%.
„Speranța este că vom descoperi dovezi foarte puternice, precum straturi de materiale organice cu texturi microbiene pe o linie de țărm antică. Însă trebuie totuși să verificăm și să ne asigurăm de faptul că un obiect ciudat non-biologic nu a cauzat acest lucru. În acest sens probele prelevate urmează să fie aduse pe Pământ și analizate în laboratoare de specialitate”, a menționat Horgan.
De aceea, un alt obiectiv al misiunii este de a preleva mostre de praf și rocă, de a le introduce cu atenție în 43 de eprubete, pe care roverul le poartă asupra sa și de a le lăsa pe suprafața planetei Marte. Ulterior, o altă misiune planificată în prezent, pentru anul 2026, va ridica mostrele și le va aduce pe Pământ.
„Dacă acest lucru sună complicat, chiar este. Dacă sună extrem, cu siguranță este. Însă toată această complexitate va merita. Ne așteptăm ca mostrele de pe Marte să ofere noi informații pentru deceniile următoare, pe măsură ce le studiem cu instrumente de laborator de ultimă generație, pe care nu le-am putea transporta pe Marte în prezent”, a declarat Lori Glaze, directorul departamentului de planetologie al NASA, într-un comunicat de presă.
Oamenii de știință încă studiază rocile pe care misiunile Apollo le-au adus de pe Lună, între anii 1969 – 1972, iar aceste noi mostre de pe Marte ar putea oferi o modalitate similară de a efectua studii aprofundate asupra suprafeței marțiene, în cadrul laboratoarelor de pe Pământ.
De asemenea, aducerea mostrelor pe Pământ prezintă un alt beneficiu: poate acționa ca un fel de repetiție generală, pentru misiunile cu echipaj uman pe suprafața planetei Marte, ceea ce va presupune, probabil, aducerea oamenilor înapoi de pe Planeta Roșie. „Perseverance reprezintă prima etapă a călătoriilor dus-întors pe o altă planetă”, a declarat Wanda Peters, din cadrul Direcției Misiunii Științifice a NASA, în timpul unui reportaj. Dacă amartizarea se va desfășura fără probleme, călătoria dus-întors va putea fi posibilă.