TehnoȘtiri

GESTURILE CARE NE TRĂDEAZĂ ATUNCI CÂND MINŢIM

(c) Getty Images/Image Source

Atunci când spun o minciună, oamenii pot imita, în mod inconștient, limbajul corporal al persoanei pe care o mint. Descoperirea ar putea conduce la dezvoltarea unor noi detectoare de minciuni.

„Oamenii care mint își schimbă deseori comportamentul, în mod deliberat, într-un mod în care aceștia încearcă să imite persoanele care spun adevărul, dar acest comportament special, ce presupune copierea limbajului corpului, este ceva ce ei pot face în mod inconștient”, a declarat Sophie van der Zee, din cadrul Universității Erasmus Rotterdam din Olanda.

Van der Zee și colegii ei au cerut unui grup de aproximativ 50 de studenți să rezolve un presupus simplu puzzle din lemn, în 5 minute. În realitate, puzzle-ul a fost mult prea greu de rezolvat în timpul disponibil.

Van der Zee a „ascuns” rezolvarea puzzle-ului într-o cameră în care studenții o puteau găsi, ceea ce îi încuraja pe aceștia să trișeze. După aceea, ea i-a rugat pe studenți să nu-i spună conducătorului ei că a lăsat „accidental” soluțiile în cameră pentru că se temea de consecințele profesionale.

După aceea, Van der Zee și colegii acesteia au înregistrat conversațiile acestora, în timp ce fiecare student a povestit unui alt student cu privire la puzzle. Respectarea cererii lui van der Zee ar fi implicat relatarea unor minciuni cu privire la modul de rezolvare a puzzle-ului.

Folosind un accelerometru wireless (WiTilt), echipa lui van der Zee a înregistrat mișcările capului, ale pieptului și ale încheieturilor mâinilor studenților. Cercetătorii au analizat atât persoanele care vorbeau despre puzzle, cât și pe cele care doar ascultau. Aceștia au descoperit faptul că atunci când un student spunea adevărul, mișcările corpului difereau de cele ale persoanei care punea întrebări. Totuși, atunci când aceștia mințeau, mișcările celor două persoane tindeau să coincidă.

„Acest lucru se poate datora faptului că minciuna necesită atât de multă concentrare, încât vorbitorii ar putea copia, în mod inconștient, cele mai subtile mișcări ale corpului ascultătorului, deoarece copierea necesită mai puțină gândire decât crearea unui limbaj propriu al corpului. Acest mod de a face față „supraîncărcării cognitive” nu este evident cu ochiul liber, acesta fiind detectabil doar cu ajutorul accelerometrelor”, a declarat van der Zee.

„Este un studiu fascinant care, dacă este validat și de alte studii mai aprofundate, poate oferi informații de bază foarte utile pentru o eventuală utilizare în cadrul sălilor de judecată”, a declarat Tim Brennen din cadrul Universității din Oslo, Norvegia.

Cu toate acestea, rezultatele accelerometrului nu determină care dintre persoane, vorbitorul sau ascultătorul, aliniază limbajul corpului cu celălalt, un neajuns subliniat de autorii studiului.

„În ceea ce privește teoria psihologică socială, aceste observații sunt foarte interesante. Totuși, acest studiu reprezintă doar începutul în ceea ce privește dezvoltarea unor detectoare de minciuni mai eficiente”, a declarat Brennen.