Conform datelor analizate de către Environmental Defense Fund Europe, congestionarea traficului în exteriorul Londrei a depășit nivelurile înregistrate în anul 2019, la scurt timp după instaurarea primei carantine, deoarece oamenii nu s-au mai deplasat cu autobuze și trenuri de teama infecției.
Aceste schimbări par să fie permanente și la nivel mondial. În cadrul unui sondaj, efectuat pentru YouGov-Cambridge Globalism Project, s-a arătat faptul că, în Marea Britanie, 23% dintre oameni sunt de părere că își vor folosi mașinile personale chiar și după pandemie. În Australia și SUA, țări mai dependente de mașini decât Marea Britanie, cifrele depășesc 40%, în ciuda nivelurilor ridicate de îngrijorare cu privire la schimbările climatice exprimate în același sondaj.
Aceste schimbări fundamentale ale peisajului transporturilor necesită o regândire profundă a situației, în special în ceea ce privește transportul public. Acesta nu a fost niciodată o filială care a produs foarte mult capital.
În Uniunea Europeană, transportul în comun produce aproximativ 27% din totalul emisiilor de dioxid de carbon, aproape jumătate față de autoturismelor private. Trasportul în comun este singurul sector care a experimentat o creștere de peste 25% a emisiilor de CO2 în ultimele trei decenii.
Între timp, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică estimează că, până în anul 2060, la nivel global, poluarea aerului va provoca, anual, între 6 și 9 milioane de decese premature și va produce o scădere a PIB-ul global de până la 1%, adică aproximativ 2,6 trilioane de dolari.
Unele orașe au adoptat deja măsuri radicale. La nivel mondial, în peste 100 de orașe, transportul în comun este gratuit pentru rezidenți. Printre acestea se numără orașul Dunkirk din Franța, Tallinn din Estonia, câteva orașe din SUA, precum și întreg Luxemburgul.
Un alt model, poate mai viabil în cazul orașelor mai mari, este aplicat în Viena, Austria. Încă din anul 2012, a fost implementat un abonament care oferă acces nelimitat la mijloacele de transport în comun. Acesta este disponibil contra unei taxe anuale modeste, de 365 de euro, adică un euro pe zi. Aproape jumătate din populația orașului, de aproape 2 milioane, dispune de un astfel de abonament, iar 38% din toate călătoriile efectuate sunt realizate cu mijloacele de transport în comun. Mersul pe jos ocupă a doua poziție, iar mașinile persoanele ocupă poziția a treia, acestea din urmă reprezentând doar 27% din totalul călătoriilor.
Călătoriile din Viena arată faptul că serviciile de transport public de calitate și la prețuri accesibile pot declanșa un cerc virtuos. Numărul redus de mașini pe șosele fac alternativele, precum mersul pe jos și cu bicicleta, mai atractive. Acest lucru îmbunătățește sănătatea și calitatea vieții și înlătură barierele sociale. Grupurile defavorizate din punct de vedere social sunt mai puțin susceptibile la achiziționarea unui autovehicul, aceștia preferând să utilizeze transportul în comun.
Transportul în comun este un bun public, la fel ca sănătatea și educația. Pandemia de Covid-19 a oferit autorităților o oportunitate de a observa acest lucru și de a începe să investească în acest sens.