Marea Britanie a mai făcut un pas către construirea primei centrale electrice din lume, bazată pe fuziune nucleară. Aceasta va fi construită într-o zonă cu o suprafață de peste 100 de hectare, unde va fi conectată la rețeaua electrică națională. Cu toate acestea, încă există obstacole majore de depășit, înainte ca acesta să înceapă să genereze energie.
În anul 2019, primul ministru al Marii Britanii, Boris Johnson, a acordat o sumă suplimentară, de 200 de milioane de lire sterline, pentru a concretiza posibilitatea construirii proiectului, cunoscut sub numele de „Tokamak de formă sferică pentru producția de energie” (STEP). Autoritatea Regatului Unit pentru Energie Atomică (UKAEA), departamentul guvernamental care supraveghează STEP, speră ca demersurile pentru construcția centralei să fie inițiate în jurul anului 2030, punând-o în funcțiune după anul 2040.
Ian Chapman, din cadrul UKAEA, susține faptul că finalizarea proiectului STEP ar putea costa aproximativ 2 miliarde de lire sterline, un cost echivalent cu cel al „Joint European Torus” (JET), un reactor de fuziune din Marea Britanie, care a fost construit în anii 1980. Francis Livens, din cadrul Universității din Manchester, Marea Britanie, susține faptul că aceste costuri și planul calendaristic al proiectului sunt „ambițioase, dar nu imposibile”.
Cu toate acestea, după cum sugerează și numele, JET a fost un proiect finanțat la nivel internațional, în timp ce guvernul britanic speră să finanțeze în mod individual. Mai mult, centrala are un design diferit, cu noi provocări inginerești. „STEP este un program extrem de ambițios, care implică o poziție în prim-plan, prima țară din lume care produce o centrală electrică de fuziune prototip și apoi exportarea acestei tehnologii în întreaga lume”, a declarat Chapman.
Centrala este prezentată ca fiind un factor important, în ceea ce privește eforturile de a atinge obiectivele Regatului Unit de zero emisii poluante, până în anul 2050. Dar tehnologia de fuziune nucleară se confruntă cu mari provocări pentru a avea un rol major în cadrul acestor obiective. Reproducerea modului în care Soarele produce energie, prin fuzionarea atomilor de hidrogen pentru a produce heliu, necesită o energie semnificativă pe Pământ, necesară încălzirii controlării hidrogenului cu magneți uriași.
În prezent, niciun reactor de fuziune nu a produs mai multă energie decât a consumat. Însă, în anul 2025, acest lucru s-ar putea schimba, atunci când cel mai mare proiect de fuziune din lume, ITER din Franța, urmează să fie funcțional. Speranța este că acesta va transforma o putere de 50 MW (megawați) în 500 MW, dovedind că este posibil un câștig net.
Obiectivul producerii de putere al STEP este mai modest, o putere suplimentară de 100 MW dar, spre deosebire de ITER, acesta va fi conectat la rețeaua electrică obișnuită, pentru a înțelege modul în care o centrală de fuziune funcționează permanent.
UKAEA a solicitat comunităților din Marea Britanie, fie ele consilii sau proprietari de terenuri, să adopte tehnologia STEP, deoarece actuala sursă, din Culham din Oxfordshire, funcționează la capacitate maximă. Nominalizările pot fi făcute până în martie 2021, cu un plan de a alege o zonă de construcție până la sfârșitul anului 2022.
Ulterior, costul energiei ar putea reprezenta un obstacol major. În timp ce costurile de funcționare ar trebui să fie relativ scăzute, acestea nu se aplică în cazul centralei de 100 de MW, care costă 2 miliarde de lire sterline. Richard Howard, din cadrul Aurora Energy Research, estimează faptul că, pentru a fi competitiv cu noile centrale mari de fisiune nucleară, cum ar fi Hinkley Point C, care se construiește în Marea Britanie, STEP ar trebui să-și reducă costurile de capital, cu aproximativ 80%, pentru a fi doar la același nivel.
Oficialii UKAEA susțin faptul că finanțarea ar putea proveni dintr-un amestec de bani publici și privați. Catherine Mitchell, din cadrul Universității din Exeter, susține că, având în vedere lipsa de beneficii publice a tehnologiei de fuziuniune de până acum, este mai potrivit ca dezvoltarea pe scară largă a fuziunii să fie condusă de sectoru privat. „Dacă aș fi ministru și ar exista multe alte solicitări pentru finanțări, aș înceta toate fondurile publice pentru fuziune”, a declarat aceasta.
De asemenea, energia suplimentară produsă, de 100 MW, este mică, având în vedere faptul că Anglia, Scoția și Țara Galilor au centrale electrice, care însumează aproximativ 78.000 MW. Howard se așteaptă ca, până în anul 240, consumul de energie electrică să fie cu aproximativ 50% mai mare, datorită mașinilor electrice și încălzirii globale, ceea ce face ca valoarea de 100 MW să fie și mai nesemnificativă.
Crearea argumentelor pentru o centrală mai mare ar necesita, ulterior, dovezi pe parcursul a mai multor ani de funcțiune a STEP, ceea ce înseamnă că fuziunea nu aduce nicio contribuție practică la combaterea schimbărilor climatice, până în anul 2050. „Totuși, aceste argumente nu înseamnă că nu ar trebui să fie construită această centrală nucleară. Dacă se poate dovedi utilitatea acesteia, ar fi extrem de util ”, a declarat Howard.
