Modificarea genelor celulelor nervoase din creier ar putea preveni apariția bolii Alzheimer. Cercetătorii au descoperit faptul că modificarea unei gene cheie, în cadrul celulelor nervoase, reduce formarea unei proteine asociate acestei boli.
Boala Alzheimer este principala cauză a apariției demenței, iar riscul apariției acesteia crește brusc pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă. Aproximativ 1 din 4 persoane, cu vârsta de peste 90 de ani, prezintă această boală.
Cauza bolii nu este încă pe deplin înțeleasă, dar principala ipoteză este reprezentată de acumularea de proteine numite beta-amiloide, în exteriorul celulelor. Beta-amiloidele se formează atunci când o altă proteină, precursorul amiloidei, este secționată de o enzimă numită beta-secretază.
În anul 2012, cercetătorii au descoperit în cadrul unor persoane de origine scandinavă o variație a unei gene, numită A673T, care scade șansele apariției bolii Alzheimer de până la patru ori. „Acele persoane nu doar că sunt protejate de riscul apariției bolii Alzheimer, dar au și o speranță de viață mai ridicată”, a declarat Jacques Tremblay din cadrul Universității Laval din Canada.
Multe variații ale genei, care declanșează apariția proteinei precursoare amiloidă, cresc riscul de Alzheimer. Totuși, A673T, care implică o schimbare a unei singure litere în ADN, reduce producția de beta-amiloidă, prin modificarea zonei de care se leagă enzima beta-secretază. De asemenea, această genă face ca beta-amiloidele rezultate să nu mai formeze aglomerații.
Gena A673T se găsește la aproximativ 1 din 150 de persoane din Scandinavia, dar este rară în alte zone de pe planetă. „Deoarece beneficiile sale apar mai târziu în viață, aceasta nu este dictată de evoluția genetică, ceea ce înseamnă că aceasta nu se moștenește”, a declarat Tremblay.
Tremblay susține faptul că producerea A673T în celulele nervoase ale creierului oamenilor ar putea avea aceleași beneficii ca și moștenirea acesteia. Echipa sa de cercetători a făcut primul pas pentru a demonstra acest lucru, arătând faptul că producția de beta-amiloidă scade atunci când această genă apare în cadrul unor celule vas de cultură celulară.
Cercetătorii încă rafinează tehnica înainte de a o testa pe animale. Tremblay a folosit inițial o tehnică CRISPR, numită editare de bază, pentru a face schimbarea necesară în ADN. În prezent, acesta a trecut la o altă metodă, dezvoltată în anul 2019. „Această nouă tehnologie, numită editare primară, este fantastică”, a declarat Tremblay.
Cu toate acestea, echipa de cercetători a reușit să modifice doar 40% dintre celulele existente într-un vas de cultură, utilizând editarea primară. „S-ar putea să fie nevoie de o proporție mai mare de celule modificate, iar modificarea acestora în creierul uman va fi mult mai dificilă”, a declarat Selina Wray din cadrul University College London.
„O altă problemă majoră este momentul în care persoanele încep să prezinte simptome ale bolii Alzheimer. În acel moment s-ar putea să fie prea târziu pentru ca editarea genelor să facă vreo diferență. Totuși, acest lucru este valabil pentru orice tratament împotriva Alzheimer, iar abordarea de editare a genelor încă merită urmată. Ar trebui să luăm în considerare cât mai multe tipuri de terapii cu un potențial ridicat ”, a declarat Wray.
Pentru studiile clinice inițiale, Tremblay intenționează să rezolve această problemă încercând abordarea în cadrul persoanelor cu mutații, despre care se știe că provoacă boala Alzheimer cu un debut precoce.
Dacă editarea genomului începe să fie utilizată pe scară largă, această modificare ar putea fi realizată și în cadrul spermatozoizilor, ovulelor sau embrionilor, astfel încât oamenii să se poată naște cu gena A673T. „Pe termen lung, este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Tremblay.
