Broaștele râioase, care au ocupat în număr mare două insule tropicale, s-au micșorat cu o treime din punct de vedere al dimensiunii, în mai puțin de un secol, o perioadă remarcabil de scurtă pe scala de timp evolutivă a animalelor.
Broasca râioasă – răgușită (Sclerophrys gutturalis) este originară în mai multe zone din Africa. În anii 1922 și 1927, în insulele din Mauritius și Reunion din Oceanul Indian, a fost introdusă o populație de broaște râioase, aduse din orașul Durban, Africa de Sud.
În prezent, cercetătorii au descoperit faptul că broaștele femele din Mauritius au o dimensiune cu până la 33,9% mai mică decât populația inițială din Durban, iar cele din Reunion cu până la 25,9% mai mică. Dimensiunea masculilor s-a micșorat în Mauritius, dar nu și în Reunion. Procesul de scădere a dimensiunii amfibienilor de pe insule durează, în mod normal, mii sau milioane de ani.
Insulele sunt cunoscute de mult timp ca locuri de testare unice, pentru a vedea cum se adaptează și evoluează animalele, de la nanism la gigantism, un exemplu demonstrat faimos fiind reprezentat de către broaștele țestoase gigantice din insulele Galapagos, deși poate fi greu de estimat cât durează schimbările evolutive. Introducerile recente de specii de broaște, deliberate sau nu, fac ca aceste schimbări să fie mai ușor de urmărit.
„Nu este încă clar cum și de ce s-a micșorat această specie de broaște insulare”, a declarat James Baxter-Gilbert, din cadrul Universității Stellenbosch, Africa de Sud. Echipa sa a capturat și a măsurat 158 de broaște de pe insula Mauritius, 186 pe insula Reunion și 151 pe Durban, în perioada iunie 2019 – martie 2020.
Acest fenomen putea fi provocat doar de selecția naturală. Alternativ, speciile ar fi putut deja să aibă capacitatea de a se micșora, denumită plasticitate fenotipică, având în vedere schimbările corecte din mediul său. „Cu toate acestea, dacă micșorarea dimensiunii reprezintă un efect al selecției naturale și al adaptării funcționale, atunci este destul de surprinzător, din punct de vedere al perioadei mici în care a avut loc schimbarea”, a declarat Baxter-Gilbert.
Un factor posibil al acestui fenomen poate fi reprezentat de faptul că broaștele par să se reproducă pe tot parcursul anului pe insule, în timp ce se reproduc sezonier în altă parte. Dacă femelele nu au nevoie să acumuleze și să stocheze mai multă energie, pentru a produce o mulțime de ouă, într-o perioadă scurtă, este posibil să nu fie nevoie să crească în dimensiune atât de mult.
„Următorul mare pas este să încercăm să descoperim dacă aceste reduceri ale dimensiunii și formei broaștelor de pe insulă sunt generate de adaptarea la selecția naturală, de plasticitatea fenotipică sau de o interacțiune între acestea”, a declarat Baxter-Gilbert.