TehnoȘtiri

STIMULAREA ELECTRICĂ A CREIERULUI POATE AJUTA PERSOANELE DISLEXICE SĂ CITEASCĂ

Descoperirea făcută recent de către cercetători ar putea deschide calea către viitoare terapii neinvazive, pentru persoanele dislexice, posibil reprezentând o soluție permanentă, spun cercetătorii.

În urma unui studiu, efectuat în cadrul Universității din Geneva, s-a descoperit faptul că stimularea electrică a creierului persoanelor dislexice poate contribui la îmbunătățirea preciziei de citire, prin restabilirea tiparelor normale ale activității neuronale.

Dislexia reprezintă o tulburare de învățare, caracterizată prin probleme de recunoaștere a diferitelor sunete, care alcătuiesc cuvintele, și raportarea lor la litere, care cauzează probleme pe tot parcursul vieții în ceea ce privește cititul, scrisul, precum și ortografia. În Marea Britanie, această tulburare afectează, într-o oarecare măsură, una din zece persoane din populație.

Deși au fost propuse mai multe cauze posibile pentru dislexie, cea mai frecventă este deficitul fonologic – o dificultate în procesarea sunetelor limbajului. Anterior, acest deficit a fost asociat cu modificări ale tiparelor ritmice sau repetitive ale activității neuronale, în special în așa-numitele oscilații gama de joasă frecvență. Tiparele au fost identificate într-o regiune a creierului în care are loc procesarea sunetului, numită cortex auditiv stâng, care de obicei oscilează în jurul frecvenței de 30 Hz.

Pentru a investiga acest lucru, echipa a aplicat, timp de 20 de minute, o stimulare magnetică transcraniană de curent alternativ (TACS), în zona cortexului auditiv stâng, în cadrul unui studiu la care au participat 15 adulți cu dislexie și 15 cititori fluenți. Au descoperit faptul că, în cazul persoanelor cu dislexie, abilitatea de procesare fonologică și precizia de citire s-au îmbunătățit substanțial, într-un timp foarte scurt, în special atunci când a fost utilizată o stimulare la o frecvență de 30 Hz.

De asemenea, au descoperit faptul că, deși efectul benefic asupra procesării fonologice a fost cel mai pronunțat la indivizii care aveau abilități de citire slabe, un efect ușor perturbator a fost observat și la cititorii foarte buni.

,,Descoperirile pot deschide calea către viitoare terapii neinvazive, pentru persoanele cu dislexie, sau pot conduce chiar la soluții permanente”, spun cercetătorii.

„Pentru noi, următorul pas este investigarea asupra faptului dacă normalizarea funcției oscilatorii, la copii, ar putea avea un efect de lungă durată pentru îmbunătățirea actului de citire. De asemenea, dorim să explorăm mijloace de corectare a activității oscilatorii, mai puțin invazive, de exemplu, folosind instruirea în neurofeedback”, a declarat cercetătorul principal, Doctorul Silvia Marchesotti.