Este posibil să fi existat un decalaj de bogăție mult mai devreme decât am crezut, această descoperire oferind o perspectivă asupra vieții unora dintre primii fermieri din Europa.
Chelsea Budd, din cadrul Universității Umeå din Suedia și colegii ei,au analizat mormintele vechi de 6.600 de ani, din comunitatea Osłonki, Polonia, pentru a încerca să stabilească dacă existau discrepanțe sociale în aceste societăți străvechi.
Echipa a descoperit, pentru prima dată, că un sfert din populație a fost îngropată cu mărgele scumpe de cupru, pandantive și benzi de cap, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că acești oameni au fost mai bogați în timpul vieții lor.
Budd a declarat că: „Elementele ar fi putut fi pur și simplu o performanță a membrilor vii ai familiei. Ar fi putut fi folosite pentru ritualurile din jurul morții sau chiar pentru promovarea propriului statut social”.
Budd împreună cu colegii ei au analizat izotopii de carbon și azot din oasele din morminte, oferindu-le o perspectivă asupra calității dietei din timpul vieții. Budd a declarat că: „Scheletul uman este o arhivă independentă. Nu poate fi influențat”.
Echipa a examinat oasele a 30 de persoane care au trăit în decursul a 200 de ani unul față de celălalt, 29 de adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, și un copil. Aproximativ 80% dintre oasele găsite în zonă aparțineau bovinelor, iar grupul le-a analizat și pe acestea.
Cei îngropați cu cupru aveau un echilibru distinctiv al raporturilor de izotopi de carbon în oasele lor. Cercetătorii au descoperit că acest echilibru neobișnuit a fost observat și într-un subset de oase de bovine găsite în zonă, ceea ce sugerează că oamenii îngropați cu cupru au mâncat carne de la aceste animale.
Echipa lui Budd speculează că vitele în cauză ar fi păscut pe pășuni productive și luminoase, întrucât plantele care cresc pe astfel de pășuni ar avea valori ale izotopilor de carbon similare. Acest echilibru nu se observă la plantele care cresc în pășuni mai puțin productive și fără lumină. Acest lucru sugerează că persoanele îngropate cu cupru au avut acces la pământuri și animale pe care omologii lor le-ar fi putut utiliza.
Budd consideră că acest lucru ar putea fi legat de diferența dintre terenurile deținute și cele de avere. Mai mult, deoarece aceste schimbări au fost găsite în mai multe generații, iar terenurile agricole sunt deseori moștenite, Budd sugerează că decalajul social ar fi putut fi redus.
Ea a spus că: „Nu am mai găsit astfel de inegalități în acea perioadă”.
Mark Pearce de la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie, a declarat că: „Mormintele bogate nu înseamnă neapărat oameni bogați, în orice perioadă de timp. Această metodă oferă o modalitate excelentă de a demonstra existența diferențelor sociale”.