Eforturile Chinei de a salva urșii panda giganți au reușit, dar la leoparzi au eșuat considerabil, ca și în cazul altor carnivore cu care își împart teritoriul. Cercetătorii spun că rezultatele sunt un avertisment împotriva încercării de a păstra biodiversitatea, concentrându-se pe o specie simbolică.
Ursul panda s-a retras oficial de la dispariție în anul 2016, deoarece rezervațiile pentru aceste specii au fost înființate încă din anii ’60.
Cu toate acestea, în aceeași perioadă, în zonele protejate ale ursului panda, leoparzii (Panthera pardus) au înregistrat o pierdere de 81%, iar leoparzii de zăpadă (Panthera uncia), 38%. Alți doi carnivori, lupii (Canis lupus) și câinele sălbatic asiatic (Cuon alpinus), au suferit un declin de 77% și, respectiv, 95%, ceea ce îi face să fie specii pe cale de dispariție. Carnivorele joacă un rol critic în ecosistemele lor.
O echipă formată din chinezi și americani, condusă de Sheng Li din cadrul Universitatății Peking, a calculat scăderea celor patru specii, comparând înregistrările sondajelor din anii 1950-1970 cu înregistrările actuale ale camerelor de supraveghere din 2008, până în 2018. Interviurile cu experți și localnici sugerează că majoritatea pierderilor au avut loc în anii 1990, conduse de exploatarea și braconajul animalelor și a prăzii lor. „Nu am fost atât de surprinsă de scăderi, dar sunt dramatice”, spune Sheng, care observă pierderile asemănătoare cu cele ale mamiferelor mari, de la nivel global.
O posibilă explicație pentru „retragerea în masă” a celor patru specii, în timp ce urșii panda au prosperat, este faptul că au nevoie de mult mai puțin teritoriu. De asemenea, carnivorele mari cele care intră în conflict cu oamenii.
„Aceste descoperiri avertizează împotriva dependenței grele de o singură specie, pentru conservarea biodiversității în regiune”, au declarant Sheng și echipa.
Planurile pentru înființarea Parcului Național de Urși Panda din China, din acest an, ar putea oferi o speranță pentru leoparzi, lupi și câini sălbatici asiatici, deoarece acest plan este menit să restaureze și să protejeze ecosistemele în ansamblu. Cu toate acestea, orice proces de refacere a populației carnivorelor la nivelul de altă dată ar putea dura zeci de ani, spun Sheng și colegii săi.