TehnoȘtiri

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ MICȘOREAZĂ ȘANSELE DE REPRODUCERE ALE PĂSĂRILOR

Pasărea migratoare nagâțul nordic se reproduce mai devreme, pe o perioada mai scurtă de timp, față de acum 40 de ani

Pentru păsările care se află în perioada de reproducere, sincronizarea este totul. Majoritatea speciilor au la dispoziție un interval scurt, la începutul primăverii, pentru a obține mâncarea de care au nevoie pentru a-și hrăni puii, înainte ca alte specii de păsări să se apuce să concureze. În prezent, un nou studiu sugerează că, pe măsură ce climatul se încălzește, păsările nu se reproduc mai devreme, iar intervalele de reproducere se diminuează, unele durând până la 4 – 5 zile. Acest lucru ar putea duce la creșterea concurenței pentru hrană, amenințând multe populații de păsări.

De regulă, păsările se reproduc la începutul primăverii, astfel încât puii lor să se nască în perioada în care hrana, precum plantele și insectele, sunt cele mai abundente. Încălzirea globală a determinat multe specii de păsări să se reproducă la începutul anului. Efectul este remarcat la latitudini mai mari, unde temperaturile cresc mai repede față de zona ecuatorului. Totuși, un număr redus de studii au examinat modul în care schimbările climatice afectează durata perioadelor de reproducere, urmărind îndeaproape numărul de pui născuți în fiecare an.

O echipă condusă de către Maria Hällfors, ecologist în cadrul Universității din Helsinki, a analizat un set extins de date de la ornitologii amatori, coordonați de reprezentanții Muzeului Finlandez de Istorie Naturală, pentru a afla cum s-a modificat durata perioadelor de reproducere, de-a lungul timpului. Setul de date se referă la evenimente petrecute între anii 1975 și 2017, incluzând înregistrările de cuibărire a 73 de specii și a peste 820.000 de păsări, dintr-o zonă de 1.000 de kilometri pătrați, din pădurile boreale ale Finlandei. În fiecare an, voluntarii instruiți au plasat inele numerotate unic în jurul picioarelor puilor, pentru a le urmări mișcările și durata de supraviețuire. Cercetătorii au folosit sincronizarea etichetei, pentru a determina momentul în care puii au fost născuți și, prin urmare, când a avut loc reproducerea, deoarece puii trebuiau să aibă o anumită dimensiune pentru a obține un inel.

Hällfors și colegii lui raportează în lucrările Academiei Naționale de Știință faptul că, în medie, începuturile și sfârșiturile perioadelor de reproducere au loc mai devreme, în fiecare an. Cu toate acestea, rezultă o perioadă medie de reproducere cu 1,7 zile mai mică în 2017, față de ce s-a întâmplat în 1975. În aceeași perioadă, temperatura medie a Finlandei a crescut cu 0,8℃, ceea ce sugerează că: ,,multe specii de păsări sunt active, răspunzând la schimbările climatice”, precizează Hällfors.

„Pe măsură ce au loc schimbări climatice, este benefic pentru specii să se adapteze condițiilor noi”, adaugă ea. Cu toate acestea, intervalele de reproducere mai scurte înseamnă că cele mai multe dintre păsări se reproduc mai devreme în sezon, aceasta fiind o perioadă riscantă, care pune în pericol supraviețuirea puilor, mai ales dacă vremea devine brusc rece. În plus, asta ar putea însemna o concurență pentru hrană și locurile de cuibărire în rândul păsărilor, lăsând câțiva pui să sufere de foame, deoarece multe specii din sezonul târziu își mută perioada de reproducere. Hällfors se așteaptă ca aceste schimbări să aibă un impact mare asupra numărului de păsări, unele specii fiind mai competitive.

Lucyna Halupka, ecologist în cadrul Universității din Wrocław, numește studiul „o lucrare foarte importantă”, deoarece este una dintre puținele care măsoară durata perioadei de reproducere. ,,De-a lungul a două decenii, mulți oameni de știință care studiază păsările și schimbările climatice s-au axat pe cele mai recente date sau pe anumite grupuri de păsări”, adaugă ea. Cu toate acestea, ea avertizează că, este posibil ca rezultatele să nu se aplice în mod universal, deoarece studiul este limitat în cazul statului Finlanda. Studiile viitoare ar trebui să aibă în vedere modul în care se schimbă anotimpurile, în regiunile în care efectul schimbărilor climatice este diferit.

Pentru Hällfors, noile descoperiri ilustrează importanța seturilor de date pe termen lung. „Imaginează-ți ornitologii care au centralizat datele păsărilor în anii 1970”, spune ea. „Probabil că nu și-ar fi imaginat că datele lor vor fi folosite în anul 2020, pentru a analiza schimbările climatice”, adaugă aceasta. ,,De asemenea, este un pas important pentru alte cercetări în curs, referitoare la schimbările climatice”, declară biologul conservator Stuart Butchart, din cadrul corporației BirdLife International. „Mulți oameni încă sunt de părere că schimbările climatice sunt o problemă care va apărea în viitor”, spune el. „Acesta este un alt studiu care arată că întregi comunități de specii au oferit deja răspunsuri substanțiale la schimbările climatice, în ultimele decenii.”