Spre deosebire de medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru menținerea tensiunii arteriale în limite normale, în cazul orezului modificat genetic nu au fost observate efecte secundare.
Cercetătorii au redus tensiunea arterială a șobolanilor, prin hrănirea acestora cu orez recoltat de la o plantă, care a fost modificată genetic pentru a produce medicamente, cu scopul de a reduce hipertensiunea arterială.
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc cardiovascular major, care determină boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Tratamentul pentru această afecțiune, cunoscut sub numele de inhibitori ECA, de multe ori, este însoțit de o listă lungă cu potențiale efecte secundare, inclusiv tuse uscată, dureri de cap, erupții cutanate și insuficiență renală.
Cu toate acestea, în cercetarea publicată în jurnalul de Chimie Agricolă și Alimentară, a fost remarcat faptul că Inhibitorii ECA, proveniți din surse naturale, precum laptele, ouăle și legumele tind să aibă mai puține efecte secundare. Având în vedere acest lucru, cercetătorii au dat naștere unei specii de plante de orez, pentru a produce o serie de astfel de compuși, împreună cu alte substanțe chimice, despre care se cunoaște faptul că relaxează vasele de sânge.
Cercetătorii au extras proteine din orezul modificat genetic și le-au administrat șobolanilor cu hipertensiune arterială. La două ore după administrarea tratamentului, șobolanii au arătat o îmbunătățire a tensiunii arteriale, iar după ce au fost hrăniți cu făină din orez, timp de o lună, aceștia au arătat o îmbunătățire considerabilă, efectul menținându-se timp de o săptămână după încetarea tratamentului.
În cadrul acestui studiul nu au fost raportate efecte secundare evidente, iar cercetătorii susțin faptul că, în cazul în care acest tratament ar fi raportat la un adult, acesta ar avea nevoie doar de o jumătate de linguriță pe zi, pentru a menține, în limite normale, tensiunea arterială.
Cu toate acestea, mai trebuie parcursă o singură etapă, înainte ca orezul modificat genetic să ajungă în supermarket-uri. Ar trebui efectuate studii clinice asupra oamenilor, însă trebuie să se dezbată problema pentru aceste culturile modificate genetic, dacă ar trebui să fie permise.
Utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) cu scopul de a produce medicamente, nu este, însă, una neobișnuită. Pentru producerea unui vaccin împotriva hepatitei B se utilizează o variantă modificată a drojdiei utilizate în panificație, iar pentru producerea de insulină, în cazul diabeticilor, se utilizează o versiune modificată a bacteriei E.coli. De asemenea, majoritatea cercetătorilor sunt în căutarea de plante, care ar putea produce compușii necesari pentru tratamentul împotriva virusului HIV și a diabetului zaharat.