Pandemiile virale nu sunt singura îngrijorare: rezistența la antibiotice, refuzul vaccinării și alte probleme ar putea pune rapid sănătatea lumii în pericol.
Guvernele din întreaga lume cunosc acum importanța de a fi pregătiți pentru situații critice, în materie de urgență publică internațională. Bolile cauzate de viruși capabili de transmitere directă, de la animale la oameni, reprezintă amenințări grave, dar nu sunt în niciun caz singurele pericole pe care trebuie să le luăm în serios.
1. Refuzul vaccinării
Dezinformarea la nivel mondial a provocat scăderi ale vaccinării în rândul populației. Un exemplu este vaccinarea împotriva rujeolei-oreion-rubeolei (MMR) în țări precum SUA și Marea Britanie, contribuind, astfel, la o creștere considerabilă de cazuri de rujeolă în întreaga lume. Prăbușirea vaccinării împotriva infecției HPV (Pampilomavirusul uman) a avut loc în Japonia, în anul 2013, din cauza temerilor legate de evenimentele reacții adverse. Ca urmare a acestui fapt, refuzul vaccinării a cauzat aproximativ 5.000 de decese, alături de cazuri de cancer de col uterin. Ezitarea vaccinului a fost prezentată pe lista Organizației Mondiale a Sănătății cu 10 amenințări majore pentru sănătate, în anul 2019.
În unele locuri din Africa, ,,oamenii stau la cozi timp de 5 ore pentru a primi vaccinul împotriva febrei galbene”, spune Sylvie Briand, directorul Departamentului pentru Pandemie și Boli Epidemice din cadrul Organizației Mondiale de Sănătate (OMS). „În alte țări, unde oamenii nu au întâmpinat aceste tipuri de boli, trebuie să comunicăm foarte bine beneficiile vaccinurilor”, continuă el.
2. Rezistența la antibiotice
Un raport din 2016 comandat de guvernul Regatului Unit a estimat că, la nivel mondial, 700.000 de oameni mor anual din cauza rezistenței la antibiotice și că acest lucru ar putea crește până la 10 milioane de oameni, până în anul 2050. Acest fapt include persoanele care sunt infectate cu diferite bacterii, în timp ce sunt în spital și se tratează cu medicamente pentru vindecareatuberculozei, infecțiilor tractului respirator, bolilor cu transmitere sexuală și infecțiilor tractului urinar. Organizația Națiunilor Unite (ONU) încearcă să realizeze un acord pentru un plan de acțiune global, făcând eforturi pentru a găsi noi antibiotice și instrumente de diagnosticare. „Noile antibiotice sunt doar un răspuns pe termen scurt”, spune Tim Jinks, din parteaWellcome Trust, o organizație de caritate din Marea Britanie. „Pe termen lung, avem nevoie de schimbări ale sistemelor, cum ar fi accesul la apa curată pentru pacienți, precum și adoptarea unor practici de igienă adecvate.”
3. Rezistență antifungică
Se estimează că infecțiile fungice ucid mai multe persoane decât malaria și cancerul de sân. Un studiu realizat 2018 a descris rata recentă de apariție a ciupercilor patogene rezistente la tratament, fiind considerate a fi „fără precedent”, iar efectele acestora asupra sănătății umane drept „spiralare”. Niveluri crescânde de rezistență la medicamente antifungice au fost înregistrate în cazul ciupercii Candida auris, care a provocat focare mortale la nivel mondial. Fondul global de acțiune pentru infecții fungice solicită supraveghere sporită, diagnosticare mai bună, precum și o cercetare mai profundă.
4. Boala X
În 2018, OMS a inclus „boala X” pe lista sa cu cele mai grave amenințări potențiale pentru sănătatea publică. Boala X reprezintă orice boală epidemică necunoscută, pentru care nu există tratamente preventive și curative, Covid-19 corespunzând acestei descrieri. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a evidențiat valoarea pregătirii supravegherii personalului, comunicării și intervențiilor, pentru riscuri încă necunoscute. „Trebuie să dezvoltăm capacitatea generică care poate fi aplicată la o varietate de amenințări”, spune Briand. „Fiecare țară în parte are nevoie de planuri acționabile, care să fie exercitate și puse la îndoială în mod regulat, cu un meniu de intervenții din care pot alege, în funcție de tipul de boală.”