Un proiect de cercetare olandez a folosit scanări hi-tech descoperind astfel detalii necunoscute despre modul în care maestrul olandez și-a pictat capodopera sa emblematică.
Cercetătorii au folosit tehnici imagistice moderne pentru a intra sub pielea fetei din tabloul lui Johannes Vermeer, dar testele nu au răspuns la întrebarea cheie, respectiv, cine ar fi subiectul enigmatic al celebrului tablou.
„Cine era fata?”, a întrebat Martine Gosselink, directorul muzeului Mauritshuis din Haga, în decursul unei prezentări online a noilor descoperiri ale cercetării. Potrivit acesteia, nu se ştie„dacă fata a existat cu adevărat, dar ne-am apropiat de ea într-un mod foarte personal”.
Proiectul de cercetare din 2018 a scos la lumină anumite detalii ale picturii, inclusiv modul în care maestrul olandez din Epoca de Aur a pictat-o pe fată și de unde și-a obținut pigmenții.S-a descoperit căunii dintre aceștia provin din districtul Peak.
Cercetătorii au dezvăluit faptul că genele tinerei sunt desenate discret, în nuanţe de maro,şi că pe fundalul tabloului se vede pictată o draperie verde, decolorată în timp. Această pictură a stârnit interesul multor persoane de-a lungul timpului, dat fiind faptul că până și părul facial al subiectului, sau aparenta lipsă a acestuia, încă reprezintă subiectul unei dezbaterii academice.
Genele nu au fost însă singurele fire găsite de cercetătorii acestui studiu. Scanările microscopice au scos la iveală și fragmente minuscule aparținând pensulelor lui Vermeer, încorporate în pielea fetei.
Pictura a fost amplasată într-o cameră de sticlă, construită special la începutul anului 2018, astfel încât vizitatorii muzeului să poată urmări, în timp real, munca depusă de către cercetătorii și mașinile lor de înaltă tehnologie.Lucrarea, finalizată de către Vermeer în jurul anului 1665, a fost scanată complet. Capodopera este considerată de critici „Mona Lisa Nordului”.
Publicul va trebui să aștepte până când poate admira pictura muzeului în viața reală. Mauritshuis, împreună cu toate celelalte muzee și galerii olandeze, este închis din cauza restricțiilor care vizează încetinirea răspândirii coronavirusului.
© AP/Peter Dejong
Capodopera lui Johannes Vermeer, Fata secolului al XVII-lea, cu cercei de perle © AP / Peter Dejong
Rezultatele cercetării au fost publicate online, alături de explicațiile amănunțite ale specialiștilor. Printre acestea se numără diverse scanări menite să cartografieze labirintul de fisuri minuscule care s-au format în vopsea de-a lungul anilor. Prin intermediul acestora, muzeul poate face o cercetare mai amănunțită asupra stării pe care o are pânza în timp.
O analiză detaliată a probelor de vopsea la nivel microscopic a dezvăluit o parte din proveniența pigmenților folosiți de către Vermeer. Grafitul alb, cu ajutorul căruia este desenat cercelul provine din districtul Peak, situat în nordul Angliei, iar albastrul ultramarin din piatra lapis lazuli, se găsește în momentul de față numai în Afganistan. Pigmentul roșu este carmin, acesta fiind un pigment natural roșu, extras dintr-o specie de insecte, care trăiește pe cactușii aflați în Mexic și America de Sud.
„Este surprinzător ce cantitate de ultramarin, de înaltă calitate, a folosit Vermeer pentru a picta turbanul fetei”, a spus conservatorul și șeful proiectului, AbbieVandivere. „Acest pigment albastru a fost mai valoros decât aurul în secolul al XVII-lea.”
Vermeer nu a fost nevoit să cutreiere lumea în lung și în lat pentru a-și obține materialele necesare. Cel mai probabil, acesta le-a cumpărat din orașul său natal, Delft.
Rezultatele nu dezvăluie doar detalii cu privire la materialele utilizate de către Vermeer, „ci ne oferă informații și despre comerțul olandez la nivel mondial,din secolul al XVII-lea”, susține doamna Vandivere.
Cercetătorii au încercat să intre în pielea pictorului în timp ce lucra, iar aceștia au descoperit și ordinea în care tabloul a fost pictat. Astfel, fata a fost pictată pe o pânză țesută, având un strat de bază de culoare gri, iar imaginea în infraroșu a arătat faptul că Vermeer a continuat să compună lucrarea în nuanțe de maro și negru.
Acesta a trasat în prim plan conturul fetei în linii negre, înainte de a lucra pe fundalul verde: pielea feței, haina ei galbenă, guler alb, turbanul albastru, iar, la final, micile șuvițe albe care alcătuiesc perla. În cele din urmă, acesta și-a semnat pictura în partea din stânga sus a pânzei.
„Fata, din păcate, nu și-a dezvăluit identitatea, dar trebuie să încercăm să o cunoaștem mai bine”, mai susține doamna Gosselink.