Conform imaginilor captate recent, unul dintre cei mai neobișnuiți asteroizi din sistemul solar are pe suprafața sa cele mai multe cratere.
Pallas, cu un diametru de 512 kilometri este al treilea cel mai mare asteroid din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, reprezentând aproximativ 7% din masa regiunii. Pallas este al doilea asteroid găsit de cercetători, fiind descoperit în 1802 de către astronomul german Heinrich Wilhelm Matthäus Olbers, care l-a clasificat inițial drept planetă.
Pallas este cunoscut pentru traiectoriile ciudate pe care le urmează în spațiu. Acesta se plonjează în interiorul și în afara centurii principale, pe măsură ce parcurge un drum în jurul Soarelui, fiind puternic înclinat, în comparație cu orbitele planetelor. Pallas se lansează spre nord și spre sud, deasupra și sub planul orbitei Pământului și în jurul Soarelui, fiind urmat de o serie de obiecte mai mici.
„Conform acestor imagini, putem spune că Pallas este obiectul cu cele mai multe cratere pe care îl cunoaștem în centura de asteroizi. Este ca și cum am descoperi o lume nouă”, a spus astronomul MIT, Michaël Marsset, autorul principal al lucrării care descrie imaginile.
Asteroizii din centura asteroidului se mișcă foarte repede. Dar, de asemenea, tind să aibă orbite extrem de similare, susțin cercetătorii. Când aceste roci spațiale se ciocnesc unele de altele, coliziunile pot fi catastrofale, producând cratere, dar cea mai mare parte a acestei viteze este anulată. Este ca și cum ai conduce un camion cu o viteză de 129 km / h, pe autostradă și mașina de lângă tine, care conduce cu o viteză de 132 km / h, virează puțin și lovește un pic bara de protecție: ar provoca unele daune, dar atâta timp cât ambii șoferi vor ține controlul asupra vehiculelor lor, toată lumea ar fi, probabil, în regulă.
Așa cum vehiculele ar avea unele semne, obiectele din centura asteroidului au, adesea, o mulțime de cratere rezultate din coliziuni. Unele dintre aceste repere sunt destul de mari. Dar Pallas are un număr nejustificat de cratere imense.
Când Pallas trece, este ca și cum un tren de marfă traversează în diagonală peste acea autostradă cu viteză, aruncând mașinile în bucăți de oțel și plastic, continuând pe drumul său, în cea mai mare parte neperturbat, datorită impulsului său uriaș. Pallas urmează de miliarde de ani acest tipar, lăsând asteroidul atât de marcat, încât pare o minge de golf, în imaginile cu rezoluție mică.
Pallas experimentează de două până la trei ori mai multe coliziuni decât Ceres sau Vesta, cele mai mari două obiecte din centura asteroidului, iar „orbita sa înclinată este o explicație simplă pentru suprafața foarte ciudată pe care nu o vedem pe niciunul dintre ceilalți doi asteroizi”, susține Marsset.
Imaginile surprinse folosind instrumentul SPHERE, de la Observatorul European din Chile, arată că Pallas are cel puțin 36 de cratere cu un diametru mai mare de 30 kilometri și o lățime de 400 km. Pallas are, de asemenea, un punct luminos în emisfera sudică, pe care cercetătorii îl suspectează ca fiind un mare depozit de sare. Lucrarea a fost publicată pe data de 10 februarie 2020, în revista Nature Astronomy.