TehnoȘtiri

NOUL DESIGN AL TAXIULUI AERIAN DE LA BELL PROMITE VITEZE DE 150 KM/H ȘI AUTONOMII DE PÂNĂ LA 60 DE MILE

Dacă dispui de un venit destul de mare pe care vrei să îl cheltui și vrei să ajungi într-un anumit loc foarte repede, te-ai putea urca într-un elicopter. Totuși, în prezent se încearcă dezvoltarea unei generații noi de mașini zburătoare, una care este mai puțin gălăgioasă și mai accesibilă: o clasă de aparate de zbor care fac ceva asemănător elicopterelor, dar funcționează cu electricitate. Așadar, până la sfârșitul decadei ar putea deveni chiar și ceva ce ar putea fi rezervat pentru o călătorie prin peisajul urban precum, o rețea de tip Uber.

Bell, compania aeriană care produce elicoptere, precum și echipamentele ca V-280 Valor, și-a prezentat cea mai recentă mașinărie la Consumer Electronics Show din Las Vegas. Aceasta se numește Nexus 4EX. În anul 2019, compania a prezentat o variantă asemănătoare, dar anul acesta a produs o simplificare a designului prin reducerea numărului de elice, necesare pentru a propulsa prototipul prin aer.

Bell susține că aeronavele Nexus ar trebui să poată călători aproximativ 60 de mile, cu viteze de până la 150 km/h, putând transporta cinci persoane, în total, toate acestea cu o propulsie electrică. Aparatele zboară cu ajutorul a patru elice (din punct de vedere tehnic, ele sunt numite „propulsoare” și împing aeronava prin aer), care se învârt în interiorul canalelor. Ele sunt componentele circulare mari, fixate pe laturi. Propulsoarele permit mașinii să decoleze și să aterizeze vertical, dar pot, de asemenea, să pivoteze înapoi pentru a propulsa avionul spre înainte, în zbor orizontal.

Modelul prezentat în anul 2019 era prevăzut cu 6 propulsoare. Anul acesta, cu două în minus, „vehiculul devine mai curat din punct de vedere aerodinamic”, a declarat Scott Drennan, vicepreședintele departamentului de inovație de la Bell. Noul design permite scăderea greutății, ceea ce conduce la o călătorie mai eficientă.

Atunci când  aeronava zboară, aripile îi oferă portanță, la fel ca la un avion obișnuit. Același lucru îl fac totuși simultan și canalele proiectate special, care înconjoară elicele. „Dacă s-ar face o tăietură în secțiune prin ele, ați putea vedea o formă de pernă de aer”, explică Drennan. „Acea pernă de aer creează o aripă în formă de inel.” Părțile superioare și inferioare ale inelului în zbor orizontal (secțiunile care ar fi paralele cu solul) sunt cele care generează portanța.

Mai multe motoare alimentează fiecare elice, iar bateriile de bord le furnizează energia de care au nevoie. Versiunea din anul 2019 a Nexus a fost un design hibrid care a inclus un motor cu combustie, dar, în prezent, prioritatea companiei Bell este asupra ansamblului electric, citând cererea pieței. Drennan a declarat că încă un proiect hibrid este în faza de proiectare, acesta fiind dotat cu o turbină pe combustibil și un generator care creează electricitate pentru a alimenta elicele în mod direct. Acest lucru i-ar permite să călătorească mai departe, putându-se ajunge la autonomii chiar mai mari de 150 de mile.

Este de reținut totuși că niciun prototip Nexus al companiei Bell nu a zburat încă și că aceasta nu e singura companie care lucrează în acest domeniu. Alte firme au mașini zburătoare ca acestea, în continuă dezvoltare. Lupta în acest domeniu este eVTOL, adică mașinării cu decolare și aterizare verticală, care sunt și electrice.


Pentru decolare și aterizare, cele patru elice pivotează să devină paralele cu solul.

De fapt, producătorul auto Hyundai tocmai ce a dezvăluit planurile pentru un taxi care zboară. Ei sunt una dintre companiile care colaborează cu Uber pentru a ajuta la crearea unui viitor în care s-ar putea folosi o aplicație pentru a chema un partener care te poate conduce la destinație, zburând. La fel ca Bell, aceștia au conceput o aeronavă cu baterii care poate parcurge 60 de mile. S-A1, așa cum îl numesc, are o viteză maximă ceva mai mare, planificată la 180 mile pe oră.

Dincolo de Hyundai și Bell, și Boeing a lucrat la un prototip eVTOL, așa cum a făcut o companie numită Jaunt și o alta, denumită Lilium. Între timp, o companie aeriană canadiană, Harbour Air, adoptă o abordare diferită, începând cu un hidroavion cu aspect tradițional și dotat cu un nou motor electric, alimentat cu baterii.

Modelele sunt interesante, dar merită să ne amintim că un viitor cu taxiuri zburătoare este încă destul de departe. Drennan de la Bell, spune că ținta lor pentru „un ecosistem operațional complet certificat” de vehicule precum Nexus este spre sfârșitului anilor 2020.

„O să zburăm cu prototipul nostru din când în când”, spune el fără a dezvălui o dată exactă. Momentan, așteptați-vă ca orice călătorie lungă pe care o parcurgeți prin aer să fie alimentată în modul convențional: cu combustibil, într-un avion sau elicopter.