TehnoȘtiri

CEA MAI VECHE „POVESTE RUPESTRĂ” A FOST DESCOPERITĂ ÎN INDONEZIA

O pictură rupestră de acum 44.000 de ani, descoperită în Indonezia, se crede că este cea mai veche scenă de vânătoare ce a fost descoperită.

Imaginea înfățișează un grup de figuri umane, metamorfozate în alte animale prin schimbarea formelor (teriantropie), vânând mamifere mari cu sulițe sau frânghii.

Echipa de arheologi, condusă de cercetătorii Universității Griffith din Australia, care a făcut această descoperire, spune că aceste picturi aduc o lumină nouă asupra originii cunoașterii umane moderne. Publicată în jurnalul „Nature”, lucrarea lor descrie pictura antică, dintr-o peșteră de calcar din Sulawesi, ca fiind cea mai veche artă rupestră cunoscută.

Reprezentarea figurativă a vânătorilor, prin procesul de teriantropie, poate fi, de asemenea, cea mai veche dovadă a capacității noastre de a ne imagina existența ființelor supranaturale.

Arta rupestră preistorică oferă unele dintre cele mai directe cunoștințe disponibile despre cele mai vechi povestiri. Arta paleologică superioară a peșterii din Europa, din urmă cu aproximativ 21.000 până la 14.000 de ani, cuprinde cele mai vechi imagini cunoscute până la acel moment despre oameni și animale.

Profesorul Maxime Aubert, profesorul asociat Adam Brumm și colegii săi au folosit analiza din seria Uranium, o serie radioactivă care începe cu uraniu-238 și se desfășoară prin descompunere radioactivă până la plumb-206, pentru a obține un panou de artă rupestră în lățime de 4,5 metri, având o vechime de cel puțin 44.000 de ani.

Picturile monocromatice par să arate figuri asemănătoare omului care vânează șase animale, doi porci și patru bivoli pitici. De asemenea, se mai regăsesc și cel puțin opt figuri mici, asemănătoare omului, cu sulițe sau frânghii.

Potrivit cercetătorilor, atât figuri umane, cât și animale au fost pictate în același timp, în același stil artistic, folosind aceeași tehnică și pigment roșu-închis. Toate prezintă, de asemenea, stări similare de intemperii.

Autorii sugerează că includerea procedeului de teriantropie poate indica faptul că arta rupestră indoneziană ilustra gândirea religioasă despre conexiunea om-animal, cu mult înainte ca oamenii să facă prima lucrare de artă în Europa.

Profesorul Aubert a spus: „Pictura rupestră din Leang Bulu’ Sipong 4 sugerează că nu a existat o evoluție treptată a artei paleolitice de la simplu la complex, în urmă cu aproximativ 35.000 de ani, cel puțin nu în Asia de Sud-Est”.

„Toate componentele majore ale unei culturi artistice extrem de avansate au fost prezente în Sulawesi în urmă cu 44.000 de ani și până în prezent, incluzând arta figurativă, scene și metamorfozarea omului în animal.”

Profesorul asociat, Brumm, a spus: „Imaginile teriantropilor de la Leang Bulu’ Sipong 4 pot reprezenta, de asemenea, primele dovezi ale capacității noastre de a concepe lucruri care nu există în lumea naturală, reprezentând un concept important ce stă la baza religiei moderne”.