Pe măsură ce suprapopularea și schimbările climatice influențează orașele noastre, urbaniştii și inginerii își adaptează proiectele pentru a face față unui viitor incert.
Spațiul subteran devine o soluție pentru planificatorii urbani, în fața unei populații aflate în plină expansiune
Pe măsură ce populația lumii continuă să crească, spațiul devine din ce în ce mai restrâns, orașele căutând noi locuri pentru a-și găzdui locuitorii.Pentru Singapore – a treia țară ca densitate a populației din lume, de aproape șase milioane de locuitori – răspunsul este îndreptat către spațiul subteran.Recuperarea terenurilor nu mai reprezintă o opțiune durabilă pentru Singapore în condițiile în care au loc schimbări climatice și nivelului mării este în creștere. Ca soluție, se adoptă crearea unui oraș subteran. La începutul acestui an, Autoritatea de Dezvoltare Urbană din Singapore a publicat un proiect general, în care stabilește cum vor arăta următorii cincisprezece ani.
Până în prezent, echivalentul a 10,7 milioane de lire sterline au fost investite în cercetarea și dezvoltarea tehnologiei subterane. Legile au fost schimbate în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra locuinței, astfel încât oamenii dețin terenul nu mai jos de subsolul acestora, pentru a elibera spațiul de sub case, destinat dezvoltării.
Inițial, oamenii nu vor trăi în subteran, spun reprezentanții Autorității. În schimb, orașul va începe prin mutarea depozitelor, utilităților, transportului și instalațiilor industriale în subteran, eliberând spațiul de deasupra solului, pentru utilizări rezidențiale și comerciale.
În prezent, Singapore folosește spații subterane pentru sisteme de transport și răcire, care coboară până la 20 m. Un sistem de canalizare adânc pentru transportul apelor reziduale și menajere este planificat a se realiza la o adâncime de la 20 m până la 50 m.
„Pentru spații mai adânci, de peste 100 m, se pot adopta lucrări mai grele, cum ar fi crearea spațiilor de depozitare a munițiilor, precum și a unor caverne pentru depozitarea petrochimică”, spune Sing Tien Foo, directorul Institutului de Studii Imobiliare de la Universitatea Națională din Singapore. Un pas important în acest sens îl reprezintă cavernele de stâncă din Jurong, care pot deține aproximativ 1,5 milioane de metri cubi de țiței și petrol.,,Mutarea transportului în spațiile subterane îi va ajuta pe oameni să scape de climatul din Singapore”.
În aeroportul Changi, centrul de transport va găzdui trei depozite destinate trenurilor și un depozit destinat autobuzelor, pană în anul 2024, toate stabilite în spațiul subteran. Acest aspect va ajuta țara să își dubleze rețeaua de trenuri până în anul 2030, cu toate căile ferate suplimentare subterane. Mutarea transportului în spațiile subterane îi va ajuta pe oameni să scape de condițiile meteo din Singapore, ce suferă schimbări climatice, precum creșterea temperaturii, a umidității și a precipitațiilor.
Pentru a profita la maximum de mediul său de sub pământ, e nevoie ca Singapore să descopere, mai întâi, spațiul de sub pământ. La momentul actual, Institutul de Construcții al Clădirilor din Singapore dezvoltă un model geologic 3D, folosind scanarea laser, care va înregistra informații într-o bază de date centrală, acestea fiind folosite pentru crearea hărților și planificarea spațiului subteran.
Profesorul Kevin Curran, expert în securitate cibernetică la Universitatea Ulster, spune că tehnologia va fi esențială pentru a permite dezvoltarea acestui tip de oraș ecologic. De exemplu, calitatea aerului va deveni un factor important care va avea nevoie de monitorizare constantă, deoarece aerul subteran nu circulă la fel de ușor ca aerul de la suprafață.
,,Dispozitivele activate cu senzor ajută deja la monitorizarea impactului asupra mediului din întreaga lume, înregistrând date despre calitatea aerului, situația gunoaielor și a canalizărilor”, spune Curran.
Orașele subterane ar putea avea coșuri de gunoi inteligente, de exemplu, care trimit o alertă atunci când trebuie golite, precum și iluminare inteligentă, care se va activa în apropierea pietonilor sau a participanților la trafic.Deși o mare parte a statului Singapore ar putea fi situat sub pământ până în 2030, va trece puțin mai mult timp înainte ca oamenii să locuiască acolo.
„Construirea adâncă în subsolul pământului este costisitoare. Există o complexitate asociată accesului, ventilației și siguranței, în cazul incendiilor. Utilizarea spațiului subteran pentru uz rezidențial și comercial nu a fost încă planificată, iar dacă va fi nevoie de mai mult teren, va putea fi evaluată fezabilitatea proiectului”, spune Foo.
Pe măsură ce nivelul mării acaparează mai mult din țărm, putem să mutăm oamenii în oceane?
În anul 2007, Marc Collins Chen lucra ca ministru al turismului în Polinezia Franceză, atunci când au început să apară rapoarte despre insulele din Pacific, care vor fi amenințate de creșterea nivelului mării în următoarele decenii. „Nu a existat un consens în legătură cu acest lucru. Dar a existat un sentiment de ură.”, spune el.
Astăzi, Chen este ofițerul executiv șef al Oceanix, o companie cu sediul în Hong Kong, care dezvoltă concepte legate de orașele situate pe apă. Chen lucrează la rezolvarea acestei probleme, de 12 ani. ,,Dacă locuiești în insulele Pacificului și multe dintre acestea se află la nivelul mării, trebuie să găsești o soluție”, spune el.
La începutul acestui an, Oceanix a anunțat o colaborare cu grupul Bjarke Ingels (BIG) și cu Centrul MIT de Inginerie a Oceanului, realizând un concept pentru un oraș de 10.000 de locuitori. Acesta a fost dezvăluit ca parte a Noii Agende Urbane ONU, un plan de a crea modalități prin care populația lumii, aflată în creștere, să devină mai longevivă.
Cifra de 10.000 de locuitori este o estimare, spune Chen, iar modul în care funcționează orașul constă în abilitatea acestuia de a găzdui oricât de puțini sau oricât de mulți locuitori va fi necesar. Orașul va fi format din platforme triunghiulare dure plutitoare, fiecare măsurând în jur de două hectare, ca suprafață, adăpostind 300 de oameni. Fiecare platformă sau ,,cartier” , va genera propria energie electrică regenerabilă, din energia valurilor, precum și din energie solară, în acest fel populația extinzându-se odată cu adăugarea acestor platforme.
Alături de energia regenerabilă, orașul își va crește propriile alimente pe bază de plante și va trata și reutiliza toate apele uzate. „Dacă ai vrea să hrănești pe toată lumea cu carne de vită și pui, vei avea nevoie de o suprafață mare de pământ și apă curată. A devenit imposibil din punct de vedere economic.”, spune Chen.
Platformele vor fi securizate pe fundul mării cu biorock, acesta fiind un material folosit pentru crearea recifelor artificiale în întreaga lume. Un curent electric de joasă tensiune este trecut printr-un cadru de oțel, care creează electroliza apei de mare din jurul acestuia și determină formarea de particule încărcate („ioni”) pe suprafața sa, acoperind oțelul cu o substanță stâncoasă, la fel de puternică precum betonul.
Este dificil să ne asigurăm că orașele au un impact pozitiv asupra mediului, spune Chen. ONU folosește „amprente ecologice” pentru a măsura impactul pe care oamenii îl au asupra lumii naturale, măsurat în hectare globale pe persoană. La nivelurile populației actuale, planeta noastră are doar 1,7 hectare globale (gha) de suprafață productivă biologic per persoană.
În acest moment, Marea Britanie are o amprentă de 7,9 gha/persoană, ceea ce înseamnă că folosim mai mult decât avem. Pe măsură ce populația lumii crește, trebuie să diminuăm impactul propriile noastre urme. Chen spune că Oceanix ar putea avea o amprentă de până la 0,5 ha/persoană, contribuind la reducerea tensiunii de pe planeta noastră aflată în pericol.
S-ar putea ca toate acestea să sune destul de îndepărtate din punct de vedere temporal, dar Chen crede că aceste lucruri se vor întâmpla destul de curând. Compania își propune să aibă un prototip al orașului plutitor în următorii doi ani și jumătate, deși locația nu a fost încă fixată.
1. Locuitorii vor merge pe jos, vor merge cu bicicleta sau cu barca prin oraș sau cu feriboturi cu energie solară, care îi vor transporta spre continent.
2. Satele vor fi realizate din șase platforme, în jurul unui mic port central.
3. Se va forma un mare port protejat în inima orașului. Cele șase cartiere interioare vor include o piață publică, o zonă comercială și centre pentru spiritualitate, învățare, sănătate, sport și cultură.
4. Toate clădirile vor fi mai mici de șapte etaje (pentru a rezista la vânt) și vor fi fabricate din materiale provenite local, cum ar fi bambusul.
5. Șase sate se vor conecta pentru a forma un oraș de 10.000 de locuitori, repartizat pe 75 de hectare.
6. Platformele individuale sau cartierele, vor măsura o suprafață de două hectare și vor găzdui până la 300 de persoane.
7. Fiecare cartier își va genera propria energie electrică regenerabilă prin tehnologii precum sisteme de energie solare și convertoare de energie a valurilor.
Crearea orașelor forestiere reprezintă o soluție în combaterea poluării?
În mod tradițional, cu cât sunt mai mulți oameni într-un oraș, cu atât sunt mai puțini copaci. Pentru a crea spațiu pentru case, birouri și alte clădiri, natura ocupă locul doi. Dar, dacă arhitectul Stefano Boeri este implicat în asta, situația se va schimba în curând.
Boeri a proiectat un oraș forestier, care va fi creat în nordul Liuzhou – o metropolă în regiunea Guangxi, din sudul Chinei. Această zonă montană a fost aleasă pentru a fi „un oraș în care natura vie este complet întrețesută cu arhitectura”, potrivit lui Boeri.
În loc să scape complet de copaci pentru a construi case, design-ul orașului găzduiește vegetația din jur. Locuințele și clădirile comerciale vor fi acoperite cu copaci, cu grădini pe balcoanele de la fiecare etaj și pe acoperișurile, care adăpostesc păduri miniaturale.
„Lucrez la ideea de pădure urbană de ani buni”, spune Boeri. „În acele zone ale planetei în care este încă necesară construirea de noi orașe, planificăm adevărate orașe forestiere pentru maximum 150.000 de locuitori”.
Orașul forestier Liuzhou va fi conectat la centrul Liuzhou printr-o linie de cale ferată și un drum de acces. Acesta va fi locul numit ,,acasă” de 30.000 de persoane și va include spații comerciale și de recreare, două școli și un spital. Pe deasupra, vegetația va absorbi dioxidul de carbon și elementele poluante, precum și faptul că va elibera oxigen în atmosferă. Dezvoltarea este în curs de desfășurare pentru orașul forestier.
„Planul nostru principal pentru un oraș forestier din Liuzhou a fost aprobat de administrația locală”, spune Boeri. Acum, guvernul începe procesul de vânzare a terenurilor către întreprinzătorii interesați. „Faza actuală este încă în curs pentru vânzarea terenurilor”, spune Boeri.
Se preconizează construirea clădirilor începând cu anul 2020. În același timp, firma a replicat conceptul din Lishui, un oraș din sud-estul Chinei. Planul principal a primit, de asemenea, aprecierea guvernanților locali, iar dezvoltatorul colectează fonduri pentru lansarea proiectului.
Dacă orașele chineze se vor dovedi de succes, Boeri speră că ideea lui va pune stăpânire în întreaga lume.
„Dezvoltăm același concept în alte locuri, cu condiții climatice diferite, cum ar fi Mexicul și Africa de Nord”, spune el.
Ideea de a planta copaci este susținută de dovezi științifice în combaterea schimbărilor climatice. Un studiu la începutul acestui an, realizat de către oamenii de știință de la ETH Zurich, a constatat că plantarea a cel puțin un trilion de copaci în întreaga lume ar putea bloca 205 miliarde de tone de carbon, odată ce copacii sunt maturi, contribuind la compensarea a ceea ce presupune eliberarea gazelor cu efect de seră în atmosferă.