Cel mai puternic magnet din lume va fi livrat în Franța pentru a fi instalat în centrul reactorului experimental de fuziune, ITER. Cercetătorii speră să poată dovedi faptul că reactorul poate crea energie de fuziune la scară industrială prin replicarea procesului regăsit în nucleul Soarelui.
Magnetul, cunoscut sub numele de solenoid central, va fi livrat în mai multe părți. Odată ce va fi asamblat, acesta va avea o înălțime de 18 metri, o lățime de 4,2 metri și va cântări în jur de 1.000 de tone. Cu o intensitate a câmpului magnetic de 13 tesla, magnetul va fi de aproximativ 280.000 de ori mai puternic decât câmpul magnetic al Pământului. Din această cauză, structura în care se află solenoidul central va trebui să reziste la forțe egale cu dublul forței de deplasare a unei navete spațiale.
Magnetul va fi construit folosind șase module, fiecare conținând 43 de kilometri de supraconductori dintr-un aliaj de niobiu-staniu. Odată ce bobinele vor fi instalate, acestea vor fi sigilate cu 3.800 litri de rășini epoxidice și vor fi expediate de la fabrica General Atomics din California pe șantierul ITER din Franța. Primul modul va fi livrat în luna iunie, iar următorul va fi livrat în luna august.
Atunci când va fi finalizat (termenul de finalizare este 2025), ITER va fi cel mai mare reactor de fuziune din lume. Inginerii care lucrează la proiect își propun să creeze primul reactor care va produce mai multă energie decât este necesară pentru a susține reacția de fuziune. Planul acestora este de a produce 500 de megawați de energie folosind doar 50 de megawați.
Reactoarele de fuziune sunt utilizate pentru a replica reacțiile observate în interiorul stelelor, unde presiunea gravitațională enormă permite perechilor de atomi de hidrogen să se unească și să creeze atomi de heliu, eliberând energie în proces. Într-un reactor de fuziune, presiunea gravitațională ar fi mult mai mică decât în interiorul unei stele, astfel încât realizarea aceleiași reacții va necesita temperaturi mult mai ridicate.
Din păcate, temperaturile necesare de peste 150 milioane °C ar topi toate materialele cunoscute de pe Pământ, astfel că ITER va folosi magneți puternici pentru a conține reacția într-un inel care nu va intra în contact cu suprafețele metalice. Apa pompată prin pereții reactorului se va transforma în abur care va ajunge la o serie de turbine utilizate pentru a genera electricitate. Solenoidul central va genera în jurul inelului un flux de plasmă reactivă, în timp ce alți magneți vor controla plasma din inel și îi vor regla forma.
Spre deosebire de centralele nucleare existente, care utilizează procesul de fisiune, reactoarele de fuziune nu generează deșeuri radioactive cu timp de înjumătățire mare, iar combustibilul utilizat în cadrul reacțiilor, adică deuteriul, se poate obține foarte ușor. De asemenea, acest tip de centrale sunt mai sigure, deoarece orice perturbare a reacției va determina oprirea ei. Totuși, fuziunea ca sursă eficientă de producere a energiei s-a dovedit mult mai dificil de valorificat.
Un efort internațional anterior a condus la construirea reactorului de fuziune JET din Marea Britanie în anii 1980. Scopul acestui proiect a fost să se ajungă la un punct de echilibru, în care să se producă mai multă energie decât se consumă. Deși, la un moment dat, JET s-a apropiat mai mult decât oricare alt dispozitiv de obiectiv, acesta nu a fost atins niciodată.
In titlu citim magnet, din ext se intelege electromagnet, spre usurarea noastra. Adica orim ar fi, magnetul inca nu e gata.