Microbii, care înconjoară și se infiltrează în tumorile canceroase, pot ajuta la prezicerea modului în care boala unei persoane progresează și ce medicamente sunt eficiente împotriva acesteia. De asemenea, o mai bună înțelegere a acestui „microbiom tumoral” poate conduce la noi tratamente pentru cancer.
„Tumorile canceroase conțin diverse bacterii și viruși. Acestea pot fi găsite în interiorul celulelor, între ele și în spațiul care le înconjoară. Până acum câțiva ani, cercetătorii au presupus că acești microbi au ajuns în componența tumorilor, ca urmare a manipulării celulelor din laborator și au fost doar un semn că probele au fost contaminate”, spune Eytan Ruppin, din cadrul Institutului Național de Cancer din Maryland.
Recent, cercetătorii au descoperit că acești microbi, despre care se spune că formează un microbiom al tumorii, pot juca un rol important în ceea ce privește modul în care cancerul se formează, se dezvoltă și se răspândește. De exemplu, cercetările asupra bacteriilor intestinale au arătat că microbii par să interacționeze cu sistemul imunitar al unei persoane și pot influența modul în care funcționează metabolismul.
La începutul anului 2020, Rob Knight și colegii săi, din cadrul Universității California din San Diego, au evaluat prezența microbilor, în aproximativ 18.000 de probe tumorale, prelevate de la peste 10.000 de persoane cu 33 de tipuri diferite de cancer.
Echipa de cercetători a descoperit că prezența anumitor tipuri de microbi a fost asociată cu diverse tipuri de cancer. Pe baza prezenței bacteriilor, cercetătorii au fost capabili să prezică tipul de cancer pe care îl poate avea o persoană.
De asemenea, Ruppin și-a pus întrebarea dacă prezența microbilor ar putea prezice cât de bine reacționează persoanele cu cancer la tratament și care este probabilitatea de a supraviețui. Pentru a afla, el și colegii săi au apelat la unele dintre aceleași date folosite de echipa de cercetare a lui Knight.
Cercetătorii au dezvoltat un model al tipurilor de cancer al participanților, precum și al perioadei de timp până la progresul cancerului persoanei, dar și câți pacienți au trăit după diagnostic. Dezvoltând algoritmul pe baza acestor date, ei au putut interpreta prezența bacteriilor pentru a prezice șansa de supraviețuire.
Deși predicția a fost corectă doar pentru aproximativ 60-70% dintre probe, rezultatele au fost mai exacte decât estimările clinice bazate pe genul, vârsta și stadiul tumorii unei persoane, spune Ruppin.
De asemenea, au analizat dacă prezența unor microbi ar putea influența răspunsul tumorile la tratamentul medicamentos. Cercetătorii au evaluat, în mod specific, impactul a 30 de medicamente asupra dimensiunii tumorilor și cât timp au supraviețuit oamenii după ce au început tratamentul. Pentru cinci dintre aceste medicamente, algoritmul ar putea prezice cât de bine a răspuns tumora la tratament.
Testul nu este încă suficient de precis pentru a putea fi utilizat clinic, dar Ruppin speră că analizele microbiomului tumorilor ar putea îmbunătăți acuratețea „biopsiilor lichide”, teste în curs de dezvoltare pentru diagnosticarea cancerului, pe baza probelor de celule tumorale sau a ADN-ului din sânge.
„Pe măsură ce aflăm mai multe despre rolurile microbilor în dezvoltarea cancerului, am putea fi capabili să dezvoltăm noi tratamente, care vizează în mod specific microbiomul tumorii. Dacă, în continuare, vom afla că bacteriile specifice joacă un rol în progresia cancerului, l-am putea trata cu antibioticele necesare”, spune Ruppin.
Între timp, cercetătorii trebuie să înțeleagă mai întâi ce fac microbii mai exact, precum și modul în care aceștia afectează creșterea tumorilor și răspunsul lor la tratamentele medicamentoase.
