S-ar putea să fim cu un pas mai aproape de a rezolva misterul vărtejului de flacără albastră, o flacără fără funingine, care consumă tot combustibilul pe care îl întâlnește.
Fenomenul evaziv a fost descoperit pentru prima oară cu câțiva ani în urmă, de cercetătorii care investigau modalități mai eficiente de a folosi focul, pentru a curăța deversările de petrol din ocean. Aceștia au realizat experimente cu vârtejuri de foc, induse în mod natural, care au generat, din greșeală, un vârtej de flacără albastră clar.
De atunci, cercetătorii au încercat să determine structura acestui misterioas vârtej de flăcără albastră, cu speranța de a o folosi pentru o combustie mai curată și mai eficientă.
Joseph Chung, Xiao Zhang și colegii lor, din cadrul Universității Maryland, din College Park, au creat o simulare computerizată a condițiilor experimentale care au generat flacăra albastră originală. Prin ajustarea treptată a diferiților parametri, cum ar fi raportul dintre combustibil și aer și compararea acestuia cu materialele video ale vârtejului albastru, echipa a reușit, în cele din urmă, să simuleze flacăra și să-i analizeze structura.
Au descoperit că vârtejul de flacără albastră este, de fapt, rezultatul a trei tipuri diferite de fuziune. Acestea includ o flacără exterioară invizibilă, unde există mai mult oxigen decât combustibil și două flăcări interioare vizibile, unde raportul dintre combustibil și oxigen este mai mare.
Cunoașterea tipurilor de flacără care constituie structura vârtejului albastru ar putea permite recrearea acestuia în condiții controlate, fără a fi nevoie să treacă prin etapa vârtejului de foc, care este periculos și dificil de menținut, spune Chung.
De asemenea, ar putea ajuta la proiectarea echipamentelor care să folosească vârtejul de flacără albastră pentru o combustie mai curată și mai eficientă. „Arderea hidrocarburilor este una dintre principalele surse de energie și, din păcate, acest lucru are un impact grav asupra mediului”, spune Zhang. „Vârtejul albastru în sine pune în evidență o posibilă modalitate de ardere, care ar putea reduce foarte mult poluarea globală și, astfel, suntem foarte motivați să explorăm acest potențial de combustie mai curată.”
Astăzi, există un accent clar asupra îmbunătățirii tehnologiei durabile a energiei, spune Wilfried Coenen, de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, dar încă mai pot fi obținute beneficii prin găsirea unor modalități de reducere a emisiilor din arderea hidrocarburilor.
„Eliberarea de funingine a vârtejului albastru este cu mult mai mică decât cea a unei flacări obișnuite, galbenă”, spune el. „Cu siguranță, există interes în a explora posibilitatea de a imita câmpul de curgere și procesul de ardere al vârtejului albastru, în aplicațiile deja existente, pentru a reduce emisiile.”
