Bacteriile sunt microorganisme extraordinare. Nu numai că pot produce medicamente puternice împotriva cancerului, dar pot produce și biocombustibili regenerabili.
La începutul acestui an, profesorul Nigel Scrutton din cadrul Universității din Manchester și colegii săi, au publicat un studiu care arată potențialul acestora.
Aceștia au modificat o enzimă numită „proteină de activare a fibroblastului” (FAP) care se găsește în multe alte bacterii. Aceasta descompune deșeurile alimentare umane prin fermentare, generând gazul propan. Propanul este utilizat în transportul combustibilului.
Nigel Scrutton și colegii săi și-au sporit șansele de succes industrial, prin introducerea enzimei în bacteriile Halomonas, unul dintre puținii microbi capabili să supraviețuiască în apa neobișnuit de sărată.
Majoritatea sistemelor de fermentare industriale sunt construite din oțel, care trebuie sterilizate cu atenție, pentru a avea siguranța că niciun microb periculos nu va intra în fermentator. Un sistem de fermentare Halomonas folosește apa sărată pentru a funcționa, economisind astfel necesitatea sterilizării costisitoare, deoarece, în esență, nimic nu poate supraviețui, în afară de Halomonas.
„Poți efectua această fermentație chiar și într-un reactor mai puțin costisitor, dintr-un material precum plasticul”, spune Scrutton. „Menține investiția de capital în scădere”, continuă acesta.
Există alte câteva modalități prin care bacteriile pot genera biocombustibili.
O altă abordare implică unele specii neobișnuite de bacterii care elimină electroni și generează electricitate.
Profesorul Derek Lovley din cadrul Universității din Massachusetts și colegii săi, au petrecut câțiva ani pentru a descoperi cum să folosească acești microbi pentru generarea de energie regenerabilă.
În anul 2010, aceștia au luat bacteriile Sporomusa ovata și le-au privat treptat de hidrogen, oferindu-le, totodată, energie electrică.
În cele din urmă, microbii s-au adaptat pentru a se alimenta cu electroni, în loc de hidrogen, urmând ca, mai apoi, să folosească energia electrică pentru a converti dioxid de carbon în acetat, o sare atractivă din punct de vedere comercial, care poate fi transformată în biocombustibili sau materiale plastice.
Lovley numește acest proces „electrosinteză microbiană”, având potențialul de a genera biocombustibili mai eficienți decât poate genera agricultura. Acest lucru se datorează faptului că energia electrică care alimentează sinteza microbiană poate proveni din panouri solare, reprezentând un mod mai eficient de captare a energiei solare decât a plantelor fotosintetice, cum ar fi rapița, folosită în prezent pentru fabricarea biocombustibililor.
La începutul anului 2020, Lovley și colegii săi au dezvăluit o nouă modalitate prin care bacteriile ne pot ajuta să producem energie durabilă.
Dispozitivul lor, „Air-gen”, preia electricitatea direct din aer, profitând de diferențele de umiditate pentru a face acest lucru. Lovley și echipa sa consideră că ar putea folosi dispozitivele Air-gen pentru a depăși panourile solare comerciale actuale, în producerea energiei electrice. Spre deosebire de panourile solare, Air-gen ar funcționa și noaptea.
