Tranziția vitală către o economie cu zero emisii de carbon va fi, probabil, un drum lung și anevois. Așa-numita energie verde este în plină expansiune, dar nu suficient de rapidă pentru a stopa schimbările climatice, care se produc într-un ritm alarmant pe măsură ce consumul de petrol, gaz și cărbune crește.
Creșterea energiilor regenerabile
În ultimul deceniu, capacitatea de producție globală a energiilor regenerabile (solară, eoliană, cu ajutorul biomasei, geotermă și hidro) a crescut de patru ori.
În afară de barajele de peste 50 MW, capacitatea regenerabilă a ajuns la 1.650 GW, față de 410 GW în 2009, potrivit unui sondaj realizat de Școala de Management din Frankfurt și de Bloomberg New Energy Finance (BNEF), înainte de Summit-ul ONU pentru climă din data de 23 septembrie 2019.
Motivul principal este creșterea spectaculoasă a competitivității costurilor. Din 2009, prețul energiei generate de panourile solare a scăzut cu 81 %, iar energia electrică generată de fermele eoliene terestre a scăzut cu 46 %.
Cu 640 GW, energia solară are acum cea mai mare capacitate – comparativ cu un total de 2.300 GW pentru toate energiile (combustibil verde și fosil) combinate – care depășesc atât cărbunele, cât și gazul. Ar putea satisface nevoile a 80 % din gospodăriile americane.
China, cel mai mare producător de carbon din lume, este, de asemenea, cel mai mare investitor în regenerabile, având aproape 760 de miliarde de dolari în acest sector, în ultimii 10 ani. Prin comparație, SUA au investit 356 de miliarde de dolari, iar Europa 698 de miliarde de dolari.
În anul 2018, 29 de țări au investit fiecare 1 miliard de dolari în acest sector, față de 21 de țări cu doi ani în urmă.
„Un număr tot mai mare de țări, ce se bazează pe energie regenerabilă fie eoliană, fie solară, au realizat că este cea mai ieftină formă de generare a energiei electrice”, a declarat Angus McCrone, de la BNEF, menționând că prețurile gazelor naturale din SUA rămân competitive cu prețurile cărbunilor din India.
„Unele țări au o personalitate divizată în acest sens: vor să păstreze piața combustibililor fosili din care obțin venituri, dar, pe de altă parte, nu vor să fie lăsați în urmă în cursa tehnologică și nu fac nimic pentru sursele regenerabile”, a adăugat McCrone.
4% din energia lumii
Se mai poate îmbunătăți din ce în ce mai mult.
În 2018, energiile regenerabile au fost sursa a 12,9 % din energia electrică a lumii, potrivit raportului BNEF și Frankfurt, care au estimat că acest lucru a dus la emiterea a două miliarde de tone de echivalenți de CO2 în atmosferă, în anul 2019.
În 2019, emisiile legate de combustibilii fosili au crescut de la 1,7 % până la un record de 33 de miliarde de tone, inclusiv 13 miliarde de tone pentru sectorul energiei electrice, deoarece cererea de energie continuă să crească.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), barajele reprezintă 2,5 % din energia primară a lumii. Alte surse, inclusiv eoliană, solară, biocombustibili și recuperarea deșeurilor reprezintă 1,8 %, colectiv.
Comparativ cu energiile non-carbonice, regenerabile și nucleare, combustibilii fosili reprezintă încă peste 80 % din total.
„Acest lucru arată că tranziția spre sectorului energetic se produce, însă, încă nu este suficient de rapid pentru ca lumea să îndeplinească atât obiectivele de climă, cât și cele de dezvoltare”, a declarat Francoise d’Estais, în cadrul programului ONU pentru mediu, prezentând raportul către BNEF.
Ea a subliniat o problemă serioasă care încetinește creșterea energiei verzi: subvențiile pentru combustibilii fosili sunt încă duble față de cele regenerabile.
Ecologizarea transporturilor și a politicii
Experții solicită guvernelor să ia măsuri reale și să dezvolte o viziune pe termen lung, cum ar fi obiectivul de a diminua consumul de carbon până în 2050, așa cum s-au angajat Franța și Marea Britanie, și să ia măsuri puternice, precum renovarea clădirilor și utilizarea energiei curate pentru încălzire și transport.
„Electricitatea este cea mai ușoară parte” pentru a decarboniza, deoarece guvernele reglementează deja sectorul îndeaproape, a spus Jim Williams, expert în energie în cadrul Universității din San Francisco.
„Pe de altă parte, lucruri precum mașinile, clădirile și industriile … acestea sunt ale persoanelor fizice, companiilor … și aceasta este cu totul altă problemă”, a adăugat el.
În ceea ce privește subvențiile pentru combustibili fosili, 40 de țări au promis că le vor reforma în 2015, ca parte a Acordului Climatic de la Paris.
Însă, până în 2017, aproximativ 100 de țări ofereau în continuare subvenții de 300 de miliarde de dolari, cu o creștere de 11 % față de anul 2016, potrivit experților rețelei REN21 Renewables Now.
