Un robot zburător inspirat de un șoim peregrin mascul poate speria stolurile de păsări de pe câmpurile agricole în decurs de 5 minute de la începerea zborului și le poate ține la distanță timp de până la patru ore.
Păsările pot mânca recoltele de pe terenurile agricole sau pot deteriora aeronavele din aeroporturi dacă se ciocnesc de ele accidental. Drept urmare, au fost dezvoltate mai multe metode pentru a descuraja zborul animalelor în aceste locuri. Acestea includ sperietoare tradiționale, redarea unor apeluri de urgență ale păsărilor sau abordări letale, care implică arme sau păsări de pradă antrenate.
În prezent, Rolf Storms și colegii acestuia din cadrul Universității din Groningen, Țările de Jos, au creat un prădător artificial, denumit Robotfalcon, pentru a speria stolurile de păsări fără a le face rău. Din punct de vedere al aspectului și dimensiunii, robotul se aseamănă cu un șoim pelerin. Acesta are o anvergură a aripilor de 70 de centimetri, cântărește 245 de grame și zboară cu o viteză de 15 metri pe secundă.
Pentru a testa funcționalitatea dispozitivului, echipa a zburat fie robotul, fie o dronă standard în linie dreaptă, la o altitudine constantă, deasupra stolurilor de păsări care aterizaseră pe câmpurile agricole din nordul Olandei.
Robotfalcon a fost testat pe 54 de stoluri separate și a speriat toate păsările vizate din fiecare stol în decurs de 5 minute. Drona standard, care a fost testată pe alte 56 de stoluri, a descurajat 80% dintre păsările vizate în aceeași perioadă de timp. În plus, păsările vizate au avut mai puține șanse să aterizeze din nou pe câmp în testele în care a fost utilizat Robotfalcon decât în cazul dronei.
Atunci când au comparat perioada în care Robotfalcon a ținut păsările țintă departe de câmpuri cu utilizare unor înregistrări ale apelurilor de primejdie, cercetătorii au descoperit faptul că robotul a ținut la distanță graurii, nagâții și pescărușii pentru un interval de timp de cel puțin două ori mai mare. Cu toate acestea, perioada în care corvidele au stat departe de câmp a fost similară în cazul ambelor metode.
„Robotul ar putea fi folosit de fermele din întreaga lume”, a declarat Ibrahim Suleiman din cadrul Politehnicii Federale Bida din Nigeria, care nu a fost implicat în studiu.
Cu toate acestea, prototipul actual are o durată de viață a bateriei de doar 15 minute și necesită un operator uman.
„Pentru a elimina factorul uman și pentru a crește eficiența descurajării ar putea fi necesară automatizarea metodei de detectare și implementarea unui mecanism de control”, a adăugat Suleiman.
