Acasă Sănătate CAZUL UNEI FEMEI CARE ȘI-A PIERDUT SENZAȚIA DE FOAME

CAZUL UNEI FEMEI CARE ȘI-A PIERDUT SENZAȚIA DE FOAME

37
0
(c) My Box/Alamy

O tânără, care a pierdut senzația de foame după un accident vascular cerebral, poate ajuta la explicarea modului în care ne reglăm aportul alimentar, ajutându-ne să înțelegem mai bine una dintre cele mai misterioase zone ale creierului.

Datorită acestui studiu de caz unic, ar putea fi dezvoltate noi tratamente pentru obezitate.

Femeia, de naționalitate canadiană, în vârstă de 28 de ani, a fost spitalizată după ce s-a simțit slăbită pe o parte a corpului și a avut probleme cu vorbirea. Imagistica creierului a arătat că ea a suferit un atac cerebral într-o zonă a creierului, numită cortexul insular.

La scurt timp după ce a suferit accidentul vascular cerebral, femeia a observat un gust ciudat de fier ori de câte ori mânca ceva. Acest lucru s-a rezolvat după câteva săptămâni, dar apoi a remarcat că nu se mai simțea niciodată flămândă, chiar și atunci când trecea un timp îndelungat de la ultima masă.

Din cauza faptului că nu îi era foame, femeia a uitat adesea să mănânce și a pierdut mai mult de 10 kilograme în greutate. „Nu avea de unde să știe când era timpul să mănânce și a trebuit să creeze un program de masă”, a declarat Benjamin Hébert-Seropian din cadrul Universității Quebec din Montreal, Canada, care a scris raportul cazului femeii.

Femeia încă mai putea gusta, mirosi și simți textura mâncării, dar a constatat că avea tendința de a mânca doar aproximativ jumătate la fel de mult ca de obicei, deoarece nu-i mai plăcea să mănânce. Tinerei i-a revenit în cele din urmă senzația de foame, la aproximativ 15 luni de la accident.

„Cazul ei sporește indiciile că insula, altă denumire a cortexului insular, este implicată în circuitele creierului care ne motivează să mâncăm”, a declarat Hébert-Seropian.

Insula este una dintre cele mai puțin înțelese părți ale creierului, deoarece se află în interiorul pliurilor acestui organ. Se pare că are un set divers de funcții, implicate în conștiință, empatie și durere. De asemenea, există tot mai multe dovezi că ajută la procesarea semnalelor din diferite părți ale corpului pentru a evalua starea internă a corpului. De exemplu, dacă ne este foame sau suntem sătui, ne este cald sau rece, ori ne simțim obosiți sau odihniți.

Dacă insula simte că ceva nu este echilibrat, precum momentul când nivelul de zahăr din sânge este prea scăzut, aceasta încearcă să modifice acest lucru. Poate lucra cu alte părți ale creierului pentru a crea un sentiment de foame care încurajează mâncatul, relatează Yoav Livneh la Institutul de Știință Weizmann din Israel.

„În cazul acestei femei, creierul ei ar fi primit în continuare semnale că îi lipsesc caloriile, dar din cauza deteriorării insulei, aceasta nu ar fi fost conștientă de ele”, clarifică el.

Hébert-Seropian și colegii săi au descoperit recent că persoanele care au avut insulele îndepărtate pentru a trata epilepsia severă pot prezenta apetit redus, ceea ce întărește ideea că insula este implicată în reglarea apetitului.

Aceste constatări ar putea deschide calea pentru noi tratamente de pierdere în greutate pentru obezitate, explică Hébert-Seropian.

De exemplu, este posibil să se utilizeze tehnici psihologice pentru a îmbunătăți înțelegerea de către oameni a semnalelor lor corporale și să știe când sunt sătui sau să se trimită curenți electrici în insulă pentru a preveni alimentarea peste măsură.

Livneh este de acord că aceasta este o posibilitate, dar va fi important să nu afecteze alte comportamente pe care insula ajută să le motiveze. „S-ar putea să doriți să reduceți motivația pentru consumul de alimente, dar nu doriți să reduceți motivația pentru alte aspecte ale vieții, deoarece riscați să transformați oamenii în ființe fără scop”, adaugă acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.