Cunoscută și sub numele de carne cultivată sau carne pe bază de celule, carnea artificială este cultivată din celule animale într-un laborator. Companiile de startup-uri au cultivat carne de vită artificială, carne de porc, pui și chiar pește. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste tipuri de carne nu sunt disponibile comercial încă.
Există diferite moduri de a crește carnea artificială, dar majoritatea folosesc celule stem adulte de la un animal viu. Pentru carnea de vită, un mic eșantion muscular este preluat de la o vacă, sub anestezie locală. Mușchiul este tăiat în bucăți mai mici, folosind enzime pentru a-l digera și a elibera celulele stem.
Într-o cuvă uriașă, numită bioreactor, celulele stem sunt scufundate într-un lichid care conține săruri, vitamine, zaharuri și proteine, precum și factori de creștere. Mediul bogat în oxigen, controlat de temperatură, permite celulelor să se înmulțească dramatic. Celulele stem se diferențiază apoi în fibre musculare, care se unesc, ajutate de materialul de tip scaffold. Carnea poate fi pregătită pentru procesare sau gătit în termen de câteva săptămâni.
Producerea unei bucăți groase de friptură este încă departe de a fi realizată, carnea tocată fiind mult mai ușor de replicat. Imprimarea 3D reprezintă o opțiune posibilă pentru crearea unei fripturi suculente strat cu strat, dar această tehnologie este încă la început.
Va avea vreodată carnea artificială un gust la fel de bun precum carnea naturală?
Primul burger artificial de vită (dezvăluit cu o mare lansare în anul 2013 și dezvoltat la un cost de 250.000 EUR) a fost raportat ca fiind destul de uscat și dens, constând exclusiv din fibre musculare.
Un bun înlocuitor al cărnii trebuie să imite mirosul, textura și gustul, ceea ce nu este un lucru ușor. În cazul unui animal, mușchiul cuprinde fibre organizate, vase de sânge, nervi, țesuturi conjunctive și celule adipoase. Mii de molecule aromatice contribuie la gustul bogat al cărnii reale. Este posibilă adăugarea de arome sintetice cărnii artificiale, dar echilibrarea și distribuirea acestora este dificilă.
Începând cu anul 2013, s-au înregistrat progrese, iar o companie olandeză numită Meatable susține acum că poate reprograma celulele stem, colectate din sângele din cordonul ombilical bovin, transformându-le în celule care se pot diferenția în grăsime sau mușchi. Acest lucru permite celulelor musculare și grase să crească împreună, la fel ca în cazul animalelor. În teorie, celulele din diferite specii ar putea fi cultivate împreună pentru a crea arome complet noi.
Este sigură carnea artificială?
Carnea artificială este susținută ca fiind la fel de sigură sau chiar mai sigură decât cea reală, fiind produsă într-un mediu extrem de controlat.
Este foarte puțin probabil să se contamineze cu bacterii dăunătoare, cum ar fi E. coli deoarece nu există organe digestive de care să vă faceți griji. În cazul animalelor, există întotdeauna riscul de contaminare a cărnii cu bacterii după sacrificare.
Acestea fiind spuse, producătorii de carne artificială trebuie să aibă o grijă suplimentară pentru a păstra totul steril, deoarece mediul bogat în nutrienți din bioreactoare este un teren de reproducere perfect pentru bacterii.
Unii oameni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la factorii de creștere adăugați la celulele stem, care includ hormoni. Acești hormoni sunt prezenți în mod natural la animale, precum și la carnea reală. Cu toate acestea, supraexpunerea poate avea efecte negative asupra sănătății la om. Acesta este motivul pentru care hormonii de creștere au fost interziși în agricultură în UE, începând cu anul 1981.
Carnea artificială conține suficienți nutrienți?
Carnea artificială are în componență proteine, iar versiunile mai noi conțin și grăsimi. Conținutul nutrițional poate fi controlat într-o anumită măsură, prin ajustarea nivelurilor de grăsime și ajustarea nivelurile de acizi grași saturați și acizi grași polinesaturați mai sănătoși.
Grăsimile saturate pot fi înlocuite cu alte tipuri de grăsimi, cum ar fi omega-3, care se găsesc în mod natural în pește sau în uleiul de semințe de in. De asemenea, este posibilă adăugarea de micronutrienți suplimentari, cum ar fi vitamina B12, la carnea artificială, așa cum se face în mod obișnuit pâinii și cerealelor pentru micul dejun.
Excesul de consum de carne roșie este rău pentru sănătate, crescând riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și unele tipuri de cancer. Cu nivelurile sale de grăsime controlate, carnea artificială poate fi mai sănătoasă, dar ar trebui totuși consumată cu moderație.
Alternativele de carne, pe bază de plante pot fi cea mai sănătoasă opțiune, cu niveluri de proteine similare și niveluri mai scăzute de grăsimi saturate, în comparație cu burgerii de carne convenționali.
Ar putea carnea artificială să salveze planeta?
Sistemul alimentar global se află sub o presiune uriașă din cauza schimbărilor climatice, a populației în creștere și a cererii în creștere pentru produse de origine animală. Ca atare, în ultimi ani, investitorii au alocat sume imense pentru întreprinderile care au ca scop producerea de carne artificială. O estimare a firmei de consultanță Kearney din SUA sugerează că, până în anul 2040, 35% din toată carnea consumată la nivel global va fi bazată pe celule.
Carnea artificială poate fi produsă mai rapid și mai eficient decât carnea tradițională, necesitând o mică parte de teren. Dar se confruntă cu concurența produselor derivate din insecte și a imitației de carne pe bază de plante, pe care consumatorii le cumpără deja din ce în ce mai mult.
Animalele produc o mare parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Un număr mare de oameni care tadoptă alimenta consumul de carne artificială ar putea conduce la reduceri mari ale acestor gaze, în special metanul. Totuși, un studiu efectuat la Universitatea Oxford a sugerat că emisiile de CO2, generate de alimentarea instalațiilor de producere a cărnii artificiale, ar putea fi mai dăunătoare în următorii 1.000 de ani.
