Potrivit unui studiu realizat pe 38 de milioane de cumpărături de alimente, efectuate în cadrul unui campus universitar, pe parcursul a opt ani, alegerile alimentare ale persoanelor din jurul unui individ pot influența alegerile proprii cu privire la mâncare.
Kristina Gligorić și colegii acesteia din cadrul Institutului Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne au urmărit achizițiile efectuate în campus cu ajutorul unor carduri inteligente. Echipa de cercetători a urmărit obiceiurile alimentare a 39.000 de studenți și personal anonim, între anii 2010 și 2018. În medie, achizițiile oamenilor au fost urmărite timp de 578 de zile. În această perioadă, indivizii au vizitat magazine, cafenele, restaurante și distribuitoare automate de 188 de ori.
Dintre cei 39.000 de utilizatori, 830 de persoane au fost identificate ca „perechi potrivite”, după ce achizițiile lor, care au fost monitorizate timp de un an, s-au dovedit a fi similare. Achizițiile lor de alimente s-au abătut atunci când aceștia au început să mănânce cu alte persoane.
„Pentru a izola efectul celorlalți asupra alegerilor noastre, avem nevoie de milioane de cumpărături și de zeci de mii de persoane pentru a putea găsi oameni comparabili”, a declarat Gligorić.
Achizițiile acestora au fost monitorizate pentru a observa modul în care acestea s-au schimbat înainte și după ce au început să mănânce în grupuri. Au fost analizate zonele și momentele în care au fost făcute achizițiile, asigurându-se că persoanele erau la o distanță suficient de mică pentru a fi considerate ca făcând parte din același grup. Cercetătorii au descoperit faptul că oamenii aleg alimente similare cu cele alese de persoana cu care mănâncă. Dacă un nou prieten mănâncă pizza, persoana urmărită are mai multe șanse să mănânce tot pizza.
Indivizii, ai căror prieteni consumau alimente mai nesănătoase, erau mai predispuși să cumpere o băutură răcoritoare suplimentară sau o pizza. Totuși, același lucru s-a putut observa și în cazul consumului de alimente mai sănătoase: oamenii care s-au împrietenit cu persoane ce aveau un stil de viată mai sănătos au cumpărat, în medie, cu 5,71 mai multe alimente sănătoase și cu 1,13 mai puține alimente nesănătoase pe parcursul a șase luni.
Alimentele sănătoase au fost măsurate de un nutriționist, care a clasat articolele achiziționate pe baza ghidurilor elvețiene dietetice. Conținutul caloric al alimentelor achiziționate nu a fost calculat deoarece unele articole au fost înregistrate pe chitanțe destul de vag ( de exemplu, „masa de prânz”), acestea putând fi alcătuite din două sau trei alimente ce alcătuiesc un fel principal.
„Studiul este important pentru cercetarea nutrițională. Deși există o mulțime de cercetări cu privire la influențele sociale asupra dietei, acestea sunt, adesea, date auto-raportate, sau se bazează pe experimente de laborator desfășurate la scară mică. Urmărirea digitală este foarte utilă pentru astfel de evaluări”, a declarat Zeinab Mulla din cadrul Colegiului Imperial din Londra.
Cu toate acestea, lucrarea nu a luat în calcul un element cheie al dietei studenților: prânzul la pachet. „Nu știm ce gătesc oamenii și ce aduc în campus”, a declarat Gligorić, care speră să includă acest lucru în cadrul studiilor viitoare.
