Probabil cel mai des întâlnit articol, în revistele despre viață și gradinărit, care dezvăluie efectul benefic al plantelor decorative de interior, este studiul efectuat în cadrul unui spital din Pennsylvania, care a implicat pacienții în stare de recuperare, după operații chirurgicale ale vezicii biliare. Cercetătorii au descoperit faptul că pacienții aflați în saloane cu ferestre orientate spre spații verzi au fost spitalizați cu 12,5% mai puțin timp și au solicitat mai puține medicamente pentru durere, comparativ cu pacienții a căror priveliște era un zid de cărămidă. Ce este mai interesant este faptul că asistentele au sesizat faptul că starea de bine a celor internați, care priveau spre spații verzi, aveau o posibilitatea cu 80 % mai scăzută de a prezenta semne ale stresului emoțional.
Însă, ceea ce știrile din presă nu relatează este faptul că studiul a fost efectuat în anul 1984. De asemenea, modalitatea de examinare a acestui concept ridică un alt semn de întrebare. În locul unei cercetări clinice standard, în cadrul căreia sunt selectate riguros grupuri largi de participanți și apoi supuse la diferite intervenții, această cercetare s-a bazat pe o simplă analiză retrospectivă a datelor spitalului, care a inclus 46 de pacienți, pe o perioadă de 9 ani. Niciunul dintre pacienții analizați nu a avut contact vreodată cu cercetătorii. Cu toate acestea, rezultatele sunt destul de interesante, dar nu sunt foarte credibile, având în vedere vechimea studiului..
În știință, indicatorul unei ipoteze solide este reprezentat de caracterul acesteia de a fi reprodusă. Astfel, oricine reproduce acel experiment, ar trebui să obțină rezultate similare. De exemplu, în cadrul unui experiment din anul 2009, s-a studiat un număr dublu de participanți față de cel inițial, constatându-se faptul că persoanele în stare de recuperarea, după aceeași intervenție minoră, au raportat „reacții psihologice semnificativ mai pozitive, deduse din valorile mai scăzute ale presiunii sistolice a sângelui și mult mai puține senzații de durere, anxietate și oboseală” atunci când au avut în cameră plante. În următoarea perioadă, aceeași gamă de studii, pe grupuri de dimensiuni mai mici, efectuată de către o altă echipă de cercetători, a obținut rezultate asemănătoare cu cele expuse mai sus.
Poate fi benefică pentru sănătate o priveliște către spații verzi? Un număr mare de studii au demonstrat faptul că, dacă este așezată o varietate de plante lângă banda de alergat, exercițiile vor părea mult mai naturale în percepția celor care vor să se mențină în formă, iar acestora li se va părea mai puțin solicitant. Astfel, în acest mod vor dezvolta sentimente de autoapreciere pe parcursul alergării. Păstrând aceeași priveliște, însă schimbând culoarea în roșu sau alt monocrom, impactul va fi diminuat.
Touși, problema unor studii este aceea că priveliștea nu implică plante naturale, ci doar ecrane. Plantele vii adaugă un șir de variabile care pot afecta rezultatele, de la alterarea compoziției aerului, până la modul în care oamenii se deplasează în acele spații.
Cercetările care folosesc plante naturale depind foarte mult și de speciile alese. Având la dispoziție aproximativ 400.000 de specii de plante, acest lucru poate afecta rezultatele studiului. În orice caz, multe plante au frunze roșii. Acestea au fost redate digital, trecând treptat de la culoarea verde la roșu, având ca rezultat o reducere a impactului terapeutic. Este posibil ca pereții verzi să aibă un efect similar sau chiar mai puternic decât cel al prezenței plantelor? Dacă s-ar pune în practică acest experiment, cum ar putea fi măsurat impactul asupra sănătății mentale, care este de natură subiectivă?
În acest caz apare inevitabila situație ce ține de testarea ipotezei: sunt prea mulți factori de luat în calcul. Morala acestei discuții? Este, întradevăr, destul de greu să se aprecieze obiectiv influența plantelor asupra oamenilor..
