Acasă Cultură NOI DESCOPERIRI ALE UNOR SPECII ANTICE DE OAMENI

NOI DESCOPERIRI ALE UNOR SPECII ANTICE DE OAMENI

168
0
(c) Lee Berger

O concentrare de resturi umane antice descoperite într-o peșteră din Africa de Sud ar putea oferi o nouă perspectivă asupra evoluției umane și dovezi ale unei specii nedescoperite anterior.

Lee Berger și colegii acestuia, din cadrul Universității Witwatersrand din Johannesburg, au denumit peștera pur și simplu UW 105, deoarece este al 105-lea sit arheologic pe care l-au identificat. Sit-ul este situatt în apropierea peșterii Rising Star, unde echipa de arheologi a descoperit, anterior, o nouă specie, denumită Homo naledi, în anul 2013. În anul următor, grupul a descoperit un fragment de maxilar inferior cu un singur dinte, în peștera UW 105. Acestea aparțineau unui hominin, dar la acea vreme excavările din Rising Star erau prioritare.

Pandemia de Covid-19 a oferit echipei posibilitatea de a colecta rămășițe umane, în cadrul UW 105. Berger estimează faptul că, în ultimele luni, echipa sa a descoperit între 100 și 150 de bucăți de oase, inclusiv bucăți de craniu, omoplați, dinți și membre. El a declarat faptul că există rămășite a cel puțin patru indivizi, dintre care unul pare a fi adult și doi minori.

Totuși, aceștia nu erau oameni moderni și nici Homo naledi sau Australopithecus sediba, celelalte specii pe care le-a descoperit grupul lui Berger. Acești indivizi prezentau dinți de dimensiuni mult mai mari decât în cazul celorlalte specii.

Berger a declarat faptul că dinții sunt asemănători cu un molar descoperit în peștera Gondolin din apropiere, despre care se crede că aparține speciei Paranthropus robustus, un hominin cu un corp mare, care a trăit în urmă cu 1-2 milioane de ani. Dinții săi mari ar fi putut fi folosiți pentru mestecarea plantelor dure, precum iarba.

Dinții mari au fost considerați „primitivi”, acest lucru putând sugera faptul că proprietarii dinților mari din peștera UW 105 aparțineau unei specii timpurii. Totuși, Berger a declarat că estimarea vârstei pe baza formei este „una greșită”. El a adăugat faptul că evoluția nu se desfășoară în linii drepte, așa că, uneori, pot apărea trăsături aparent primitive la speciile recente. El a dat ca exemplu specia H. naledi, care avea un craniu puțin mai mare decât cel al unui cimpanzeu, dar care a trăit cu doar 250.000 de ani în urmă.

În schimb, Berger așteaptă rezultatele analizelor independente de datare cu carbon. Fosilele au provenit toate dintr-un strat de rocă din peșteră, care era acoperit de flowstone: un strat format în urma depunerii mineralelor dintr-o apă curgătoare. În principiu, determinarea vârstei stratului ar trebui să fie posibilă, determinându-se astfel și vechimea rămășițelor.

Este, însă, prea devreme pentru ca cercetătorii să concluzioneze dacă rămășițele sunt ale unei specii nedescoperite sau ale unei specii cunoscute, dar rămășițele par a fi diferite de orice altceva cunoscut. Tracy Kivell din cadrul Universității din Kent, Marea Britanie, unul dintre colaboratorii obișnuiți ai lui Berger, a declarat faptul că atât molarii, cât și incisivii au dimensiuni mai mari față de cei ai speciei P. robustus, care avea doar molarii de dimensiuni mai mari. De asemenea, oasele corpului sunt relativ mici, sugerând o construcție subțire, ceea ce este neobișnuit pentru un hominin cu dinți mari.

„Pentru mine, asta sugerează un mod diferit de adaptare la mediul propriu. Chiar dacă arată destul de asemănător, ființele care se adaptează la mediul lor în moduri diferite sunt probabil specii diferite. Pe baza puținelor informații pe care le avem deocamdată, aș putea spune că pare că aceasta este o specie nouă”, a declarat Kivell.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.