Diferite diete apar frecvent în comunitățile de fitness, dar poate cea mai durabilă dintre toate este dieta raw, care presupune consumarea numai a alimentelor crude. Aceasta datează de la mijlocul anilor 1800, când ministrul presbiterian american, Sylvester Graham, a declarat faptul că oamenii nu s-ar îmbolnăvi niciodată dacă ar mânca doar alimente nepreparate. Ideea că gătitul degradează nutrienții existenți în alimente poate părea plauzibilă. Dar, este totuși adevărat acest lucru?
Un lucru interesant cu privire la această dietă observat în revistele academice este acela că, deși au existat o mulțime de cercetări cu privire la dietele ce includ alimente crude, mai ales în ultimii ani, aproape toate articolele se referă la hrana pentru pisici și câini. Când vine vorba de studii umane, există, într-adevăr, doar câteva lucrări pe acest subiect până în prezent, folosindu-se, deseori, modele și măsuri diferite, ceea ce reprezintă o bază de date destul de neuniformă.
În cadrul unui studiu, efectuat în anul 2005, s-a constatat faptul că adepții dietelor predominant crude au, într-adevăr, niveluri mai scăzute de colesterol și trigliceride, care sunt factori de risc cheie în ceea ce privește bolile cardiovasculare. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că dietele bogate în fructe și legume sunt legate de o sănătate mai bună a inimii, iar participanții au consumat, în medie, până la 20 de porții pe zi. Pe de altă parte, în cadrul studiului s-a descoperit, de asemenea, faptul că participanții prezentau adesea deficiențe de vitamina B12, un nutrient găsit aproape exclusiv în produsele de origine animală.
În cadrul unui alt studiu, efectuat tot în anul 2005, s-au obținut rezultate mixte în mod similar. În timp ce persoanele care au urmat o dietă raw prezentau o greutate mai mică decât populația generală, acestea au prezentat, de asemenea, și o densitate osoasă semnificativ mai mică în regiunile scheletice importante, din punct de vedere clinic. Deși autorii studiului au subliniat dimensiunea redusă a lucrării, aceștia au ajuns la concluzia că această densitate scăzută se datorează, probabil, pierderii osoase care coincide cu adoptarea unui stil de viață ce a presupus consumarea alimentelor crude, cu un conținut scăzut de calorii și proteine.
În cadrul unui studiu, efectuat în anul 1999, adepții acestei diete au prezentat rate mult mai mari de eroziune a smalțului dinților. Doar 2,3% dintre persoanele participante la studiu nu au prezentat aceste probleme. Rata de eroziune a fost de aproape șase ori mai mare decât cea a grupului de control. Se presupune că acest lucru s-a datorat cantităților mari de acid provenite din consumul ridicat de fructe. Atunci când cercetătorii au analizat nivelurile de caroten din sângele adepților acestei diete, au constatat faptul că nivelul acestor compuși antioxidanți era unul normal (și uneori chiar scăzut), în ciuda cantităților mari ingerate. Acest lucru a fost atribuit consumului foarte scăzut de grăsimi, care acționează în mod tradițional ca un mecanism de livrare ai acestor antioxidanți și care facilitează adsorbția lor.
„Prepararea hranei ar fi putut fi elementul ce a permis creșterea în dimensiuni a creierelor oamenilor”
Acest lucru evidențiază un punct de vedere esențial în ceea ce privește beneficiile pentru sănătate, asociate cu dietele raw. Persoanele care țin aceste diete au, adesea, alți factori dietetici notabili care pot afecta rezultatele. De exemplu, majoritatea susținătorilor dietelor raw sunt, de asemenea, vegetarieni sau vegani. În plus, aceștia consumă adesea foarte puține alimente ce conțin carbohidrați cu amidon (pâine, orez și paste). În principiu, caracteristica definitorie a dietelor raw nu este reprezentată de consumul de alimente crude, ci de înlocuirea unor întregi grupuri de alimente cu fructe și legume.
Consumul multor alimente de origine animală într-o stare nepreparată prezintă un risc ridicat de infecție cu paraziți și microbi, potențial letali. În cazul preparării alimentelor, acești paraziți și microbi sunt distruși.
De asemenea, oamenii nu produc anumite enzime digestive și nici nu dispun de flora intestinală necesară pentru a procesa carbohidrații nepreparați. Gătitul poate face ca alimentele toxice să fie sigure și gustoase.
Chiar și atunci când vine vorba de plante, care sunt perfect sigure de a fi consumate crude, precum roșiile, gătitul deschide pereții celulari duri, permițând un acces îmbunătățit semnificativ la nutrienți. În cazul unor alimente precum varza și spanacul, gătitul le reduce volumul și elimină compușii dificil de digerat, permițând consumarea unei cantități mult mai mari. De fapt, mulți antropologi evolutivi sugerează faptul că apariția gătitului a declanșat reducerea dimensiunii intestinului, care a permis dezvoltarea unor creiere mai mari, evoluție care a distins specia noastră de strămoșii noștri.
Mâncarea crudă poate fi, desigur, o alegere sănătoasă, dar gătirea alimentelor nu este doar un mod ideal de a obține o dietă variată și echilibrată. Gătitul a fost, probabil, un factor cheie în evoluția umană.
