Acasă Spațiu și Astronomie CEA MAI MARE HARTĂ A UNIVERSULUI DEZVĂLUIE 11 BILIOANE DE ANI DE...

CEA MAI MARE HARTĂ A UNIVERSULUI DEZVĂLUIE 11 BILIOANE DE ANI DE ISTORIE

82
0
The Sloan Digital Sky Survey (SDSS) utilizează un telescop de 2,5 metri, din Peru, pentru a capta cea mai mare hartă a universului

O hartă 3D uriașă descrie 11 miliarde de ani de istorie cosmică și prezintă cel mai bun model cosmic. Captată de Sloan Digital Sky Survey (SDSS), aceasta ne-a oferit o nouă imagine a cosmosului, chiar dacă adâncește un mister de durată.

Lumina călătorește cu o viteză finită, așa că privirea în spațiu înseamnă și privirea înapoi în timp. Acest sondaj „a privit” suficient de adânc pentru a cartografia 80% din istoria universului de 14 miliarde de ani.

Kyle Dawson de la Universitatea Utah a declarat că: „Nu există nimic cu această arie de acoperire care să ne permită să umplem acest decalaj de 11 miliarde de ani, dintre universul antic și cel recent”.

Echipa a observat galaxii și quasari, care sunt centrele luminoase ale unor galaxii. Au folosit deplasările spre roșu, schimbări de lumină datorate îndepărtării de noi, pentru a măsura distanțele, viteza și modul în care universul s-a extins. Acest lucru ne permite să urmărim structuri gigant, cum ar fi formarea grupurilor de galaxii.

Scott Dodelson de la Universitatea Carnegie Mellon din Pennsylvania a declarat că: „Universul este acum neechilibrat: pot exista lucruri mari, cum ar fi galaxii sau planete într-un singur loc sau nimic în alt loc”. Nu a fost întotdeauna așa. Dacă mergeai într-un loc aleatoriu și numărai 1.000 de atomi, iar apoi te duceai în alt loc aleatoriu, ai fi putut număra probabil 1001, dar nu 1002.

Abordarea noastră principală, pentru a înțelege modul în care universul și-a pierdut omogenitate, constă într-un model numit Lambda-CDM. Unele măsurători anterioare au sugerat că ceea ce vedem în univers s-ar putea să nu se potrivească cu previziunile acelui model, dar harta eBOSS se potrivește cu modelul.

Dezvoltarea structurilor de scară largă depinde parțial de comportamentul particulelor cunoscute sub numele de neutrini, din universul timpuriu. eBOSS a reușit să le limiteze masa, ceea ce reprezintă o mare problemă remarcabilă în fizică. Măsurarea a fost la fel de precisă precum cele mai bune experimente bazate pe neutrin.

De asemenea, echipa a restricționat forma universului de 10 ori mai restrâns decât următoarea noastră cea mai bună serie de observații. După cum a prezis modelul Lambda-CDM, spațiul-timp, în ansamblu, pare a fi plat, nu curbat.

Cu toate acestea, studiul a fost influențat de un conflict existent. Wendy Freedman de la Universitatea din Chicago a declarat că: „Lucrurile se potrivesc foarte bine, cu excepția constantei Hubble”. Aceasta este o măsură a vitezei de expansiune a universului. Cele două moduri principale de calculare, folosirea radiației cosmice de fond sau o măsurare locală a mișcării obiectelor din apropiere, nu sunt niciodată de acord.

Studiul eBOSS este de acord cu metoda radiației cosmice de fond, care aprofundează puzzle-ul. Freedman a declarat că: „Probabil că există o informație legată de fizică care lipsește undeva, dar nimeni nu a reușit să vină cu o explicație în acest sens”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.